Cercetătorii au observat ceva nemaivăzut în atmosfera Soarelui!

Atmosfera externă a Soarelui, coroana, i-a fascinat mereu pe oamenii de știință, datorită temperaturilor extreme, erupțiilor violente și proeminențelor uriașe, filamente imense de plasmă care se extind din suprafața solară. Acum, tot acolo, cercetătorii au surprins fluxuri de plasmă nemaivăzute.

Vizibilă doar în timpul eclipselor totale de Soare și estompată de atmosfera turbulentă a Pământului, coroana a rămas mult pentru timp un mister greu de observat. Până acum.

Datorită unui sistem revoluționar de optică adaptivă numit Cona, instalat pe telescopul solar Goode de 1,6 metri (GST), operat de Centrul pentru Cercetare Solar-Terestră al NJIT, la Observatorul Solar Big Bear din California (SUA), oamenii de știință au acum acces la cele mai clare imagini obținute vreodată cu coroana solară. De la „ploi coronale” spectaculoase până la fluxuri de plasmă nemaivăzute, noile filmări sunt colorizate artificial pentru a evidenția lumina emisă de plasma de hidrogen-alfa (zonele mai întunecate sunt, paradoxal, cele mai strălucitoare).

Fluxuri de plasmă nemaivăzute, surprinse în coroana solară

Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene observate este „ploaia coronară”, fire delicate de plasmă care se răcesc și coboară înapoi spre suprafața solară, unele cu o grosime mai mică de 20 km.

Acest fenomen apare atunci când plasma din coroana solară, inițial foarte fierbinte, se răcește și condensează. Asemenea picăturilor de ploaie de pe Pământ, este atrasă în jos de gravitație. Însă, spre deosebire de ploaia terestră, traseul nu este unul direct: fiind încărcată electric, plasma urmează liniile câmpului magnetic solar, formând arcuri spectaculoase, scrie Space.com.

Observațiile detaliate au scos la iveală și o structură nouă, nevăzută până acum: formarea și prăbușirea rapidă a unui flux de plasmă foarte fin, numit „plasmoid”. Într-o secvență video timelapse, acesta pare că se „strecoară” prin Soare cu o viteză de aproximativ 100 km/s. Cercetătorii cred că este pentru prima dată când un plasmoid este observat direct.

Un alt moment remarcabil este observația unei proeminențe solare care se reconfigurează rapid, „dansând” și răsucindu-se sub influența câmpului magnetic solar.

Suprafața aparent „pufoasă” a Soarelui este rezultatul unor jeturi de plasmă de scurtă durată, cunoscute drept spicule, a căror origine încă este subiect de cercetare. Proeminențele solare, bucle uriașe de plasmă, sunt ancorate în fotosferă (stratul vizibil al Soarelui) și se extind adânc în coroana solară, însă mecanismele exacte ale formării lor rămân necunoscute.

Aceste imagini ultra-detaliate ale coroanei nu sunt doar spectaculoase vizual, ci oferă și o ocazie unică de a studia mecanismele complexe ale atmosferei solare.

O nouă eră a astronomiei solare

„Noul sistem optic adaptiv dedicat coroanei umple un gol vechi de decenii și oferă imagini la o rezoluție de 63 de kilometri, limita teoretică a telescopului Goode”, a declarat Thomas Rimmele, tehnolog-șef al Observatorului Solar Național.

Prin surprinderea detaliilor fine din structura și mișcarea plasmei mai reci, cercetătorii se apropie de rezolvarea unui dintre cele mai mari mistere ale Soarelui: de ce coroana este de milioane de ori mai fierbinte decât suprafața solară. Aceste noi imagini ajută, de asemenea, la înțelegerea erupțiilor de filament și a ejecțiilor de masă coronală, explozii de plasmă care alimentează vremea spațială, perturbă tehnologia și declanșează aurore spectaculoase.

Oamenii de știință speră să aplice această tehnologie pe telescoape și mai mari, precum telescopul solar Daniel K. Inouye din Hawaiʻi, cu oglinda sa de 4 metri, promițând o și mai profundă înțelegere a stratului exterior al Soarelui.

„Această descoperire marchează începutul unei noi ere în astronomia solară”, a declarat Philip Goode, coautor al studiului.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature Astronomy.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au găsit un „pod” de materie întunecată într-un roi galactic imens

Astronomii au găsit un candidat pentru Planeta 9 într-o arhivă veche de 40 de ani

Sonda Juno a făcut două descoperiri uimitoare despre Jupiter

NASA dezvăluie prima imagine cu roverul Curiosity văzut din spațiu