Oamenii de știință au descoperit cum să îi facă pe copii să mănânce legume

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au descoperit că micuții care au fost expuși la anumite legume prin intermediul dietei mamelor lor înainte de naștere au avut o probabilitate mai mică de a reacționa negativ la mirosul acelorlași alimente la vârsta de trei ani.

Pe lângă faptul că ne extinde înțelegerea asupra capacității fetușilor de a percepe stimuli în timpul sarcinii, această descoperire deschide calea către reducerea aversiunii copiilor față de legume înainte ca aceștia să fie măcar conștienți de existența lor.

• Scrisul ar putea ascunde indicii despre declinul cognitiv, arată un studiu
• Oamenii de știință au elucidat legătura dintre cafea și tensiunea arterială

Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Durham și Universitatea Aston din Marea Britanie, demonstrează că preferințele și aversiunile stabilite în timpul gestației pot persista până în faza de copilărie, scrie ScienceDaily.

„Ceea ce observăm în timp este că acești copii au o deschidere mai mare față de legumele la care au fost expuși în timp ce se aflau în uter”, explică psihologul Nadja Reissland de la Universitatea Durham.

„Prin urmare, putem sugera că expunerea la o anumită aromă în faza târzie a sarcinii poate genera o memorie olfactivă sau gustativă de lungă durată, modelând potențial preferințele alimentare ale copiilor la ani buni după naștere.”

Acești copii fuseseră expuși anterior la morcovi și varză kale prin intermediul alimentației mamelor lor. Înainte de naștere, la 32 și 36 de săptămâni de gestație, cercetătorii au folosit ecografii pentru a înregistra reacțiile faciale ale fetușilor după ce mamele au consumat o capsulă cu o concentrație mare de pudră de kale sau de morcov.

O rețea complexă de factori

Așa cum s-a raportat într-un studiu din 2022, au existat dovezi clare că bebelușii nenăscuți reacționau la acele gusturi și mirosuri. Până în al treilea trimestru (în jurul săptămânii 28 de sarcină), sunt suficient de dezvoltați pentru a simți aromele din lichidul amniotic, arome care trec de la mamă prin placentă.

În cadrul acestei noi etape, cercetătorii au vrut să vadă dacă acele reacții și acea condiționare au rezistat în timp. La vârsta de trei ani, 12 dintre copii au fost expuși la mirosuri de kale și morcov cu ajutorul unor tampoane de bumbac, iar reacțiile lor au fost înregistrate.

Per ansamblu, copiii de trei ani au prezentat mai puține reacții negative la leguma cu care fuseseră familiarizați în uter decât la cealaltă. Varza kale, fiind mai amară, a provocat mai multe reacții negative în general, însă expunerea timpurie a reușit să le diminueze considerabil.

Studiul are și limitări, printre care dimensiunea foarte redusă a eșantionului și includerea unei singure populații. De asemenea, micii participanți nu au mâncat efectiv și nu au ales ce să mănânce, iar între naștere și vârsta de trei ani nu s-a făcut o monitorizare strictă pentru a exclude influența unei expuneri ulterioare. Totuși, rezultatele sunt suficient de semnificative pentru a justifica cercetări mai ample în viitor.

Efecte de domino

Cercetătorii recunosc că obiceiurile alimentare sunt modelate de o rețea complexă de factori.

„Este important de reținut că preferințele și obiceiurile dietetice sunt influențate de o interacțiune complexă de factori genetici, de mediu și culturali”, notează autorii în lucrarea publicată. „De exemplu, diferențele genetice joacă un rol important în modul în care sunt percepute alimentele și mirosurile. Prin urmare, predispozițiile genetice, care determină diverse niveluri de sensibilitate la arome, pot modifica intensitatea efectelor expunerii prenatale.”

Știm deja că cei mici pot fi extrem de mofturoși la masă, iar ghidarea lor în direcția corectă încă de la început are potențialul de a genera o populație mai sănătoasă pe termen lung.

O dietă echilibrată are efecte de domino asupra aproape fiecărui aspect al sănătății fizice și mentale, de la longevitate și reducerea riscului de cancer, până la prevenirea obezității și a bolilor precum Alzheimer.

Studiul a fost publicat în Developmental Psychobiology.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Trucul simplu pentru slăbit atunci când dieta cu legume și carne nu mai funcționează

Cum ajung microplasticele în legumele pe care le punem zilnic pe masă

Vitamina care are un efect protector pentru creier și se găsește în legumele cu frunze verzi

Test de cultură generală. Roșiile sunt fructe sau legume?