Home » Istorie » Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani

Publicat: 13.06.2026

Asteroidul care a provocat dispariția dinozaurilor ar fi putut crea și unul dintre cele mai longevive ecosisteme subterane din istoria Pământului, potrivit unui nou studiu. Acesta ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani.

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani. În urmă cu 66 de milioane de ani, un asteroid cu diametrul de aproximativ 10 kilometri s-a prăbușit în zona actualei Peninsule Yucatán, din Mexic. Impactul a declanșat o catastrofă globală care a dus la dispariția a circa 75% dintre speciile existente, inclusiv a tuturor dinozaurilor non-aviari.

Cercetătorii au descoperit însă că același impact a generat un sistem hidrotermal subteran care ar fi rămas activ timp de cel puțin 8 milioane de ani, de patru ori mai mult decât sugerau estimările anterioare. Potrivit autorilor, acesta este cel mai longeviv sistem hidrotermal creat de un impact cosmic identificat până acum pe Terra.

„Oriunde pe Pământ există apă caldă în mișcare, există și viață, iar de ceva timp știm că impacturile asteroizilor creează sisteme hidrotermale. Studiile realizate la începutul anilor 2000 indicau că sistemul de la Chicxulub a durat aproximativ două milioane de ani. Chiar și așa, noile rezultate ne-au surprins”, a declarat Annemarie Pickersgill, cercetătoare la Scottish Universities Environmental Research Centre (Scoția).

Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani. Ce indicii duc la această concluzie?

Impactul asteroidului a format craterul Chicxulub, cu un diametru de aproape 200 de kilometri, și a încălzit puternic scoarța terestră. Ulterior, apa din Golful Mexic a pătruns în rocile fracturate și topite aflate sub crater, creând un mediu bogat în apă fierbinte, considerat ideal pentru dezvoltarea microorganismelor.

Concluziile se bazează atât pe simulări geologice moderne, cât și pe probe extrase direct din crater. În 2016, oamenii de știință au recuperat mostre de rocă din adâncurile structurii. Analizarea unor minerale formate de circulația fluidelor fierbinți a arătat că activitatea hidrotermală a continuat de la momentul impactului, acum 66 de milioane de ani, până în urmă cu aproximativ 58 de milioane de ani.

Pentru a explica această durată neobișnuit de mare, echipa a realizat noi simulări computerizate care au inclus date geologice actualizate și modele mai avansate privind circulația căldurii și a fluidelor. Rezultatele indică faptul că permeabilitatea ridicată a rocilor fracturate, căldura reziduală a impactului și energia geotermală naturală a regiunii au contribuit la menținerea sistemului timp de milioane de ani, scrie Space.com.

„Progresele în metodele de calcul permit simularea sistemelor naturale complexe cu un realism fără precedent, ajutându-ne să înțelegem procesele care modelează Pământul și alte corpuri cerești de-a lungul timpului geologic”, a explicat coautorul studiului, Evangelos Christou.

Studiul ne ajută și în căutarea vieții extraterestre

Mediile hidrotermale sunt considerate esențiale pentru apariția și evoluția vieții pe Pământul timpuriu. Dacă astfel de sisteme pot rămâne active timp de milioane de ani după impacturi catastrofale, ele ar putea oferi habitate stabile pentru dezvoltarea microorganismelor.

Descoperirea are implicații și pentru căutarea vieții extraterestre. Planeta Marte, de exemplu, a fost lovită de numeroși asteroizi și se crede că a avut apă lichidă la suprafață în trecut. Cercetătorii consideră că impacturile majore de pe Planeta Roșie ar fi putut genera sisteme hidrotermale similare, capabile să susțină viața în subteran.

„Rocile poroase și fracturate create de impacturi formează micro-medii care protejează microorganismele de radiații și temperaturi extreme. Aceste condiții îi oferă vieții șansa de a se instala și de a prospera”, a spus Pickersgill.

Studiul a fost publicat în revista Communications Earth & Environment.

Vă recomandăm să citiți și:

Acest mare explorator întâmpina, în urmă cu 256 de ani, o mare problemă care avea să-i dea expediţia peste cap

Copilul care a ajuns să aibă la degetul mic întregul destin al Rusiei

Orașul antic Side, poarta către trecut de pe Riviera Turcă

Moartea împăratului care ar fi incendiat oraşul celor şapte coline

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum renunțăm la obiceiurile proaste? O substanță chimică din creier, recent descoperită, deține secretul
Cum renunțăm la obiceiurile proaste? O substanță chimică din creier, recent descoperită, deține secretul
Există sau nu Planeta 9 în Sistemul Solar? O descoperire pune la îndoială teoria astronomilor!
Există sau nu Planeta 9 în Sistemul Solar? O descoperire pune la îndoială teoria astronomilor!
Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră
Telescopul James Webb dezvăluie două amurguri complet diferite pe o lume extraterestră
Veolia România a premiat câștigătorii concursului de biodiversitate „Olimpiada Natura dintre Ape”, prima ediție organizată la nivel național
Veolia România a premiat câștigătorii concursului de biodiversitate „Olimpiada Natura dintre Ape”, prima ediție ...
Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei
Păsările izolate pe insule evoluează diferit față de restul speciei
O ploaie invizibilă de substanțe chimice eterne cade pe întreaga planetă
O ploaie invizibilă de substanțe chimice eterne cade pe întreaga planetă
Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu
Chiar și sub anestezie, o parte a creierului nu adoarme niciodată, dezvăluie un studiu
Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi
Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi
Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței
Utilizarea rețelelor de socializare a fost asociată cu o sănătate mintală mai precară la începutul adolescenței
Ce este Marele Atractor și de ce ne îndreptăm spre el cu 600 de kilometri pe secundă?
Ce este Marele Atractor și de ce ne îndreptăm spre el cu 600 de kilometri pe secundă?
Record doborât de două ori în doar câteva ore la Cupa Mondială
Record doborât de două ori în doar câteva ore la Cupa Mondială
O destinație preferată de români nu poate fi vizitată vara aceasta
O destinație preferată de români nu poate fi vizitată vara aceasta
Vremea se schimbă radical! Ce se întâmplă cu temperaturile în următoarele patru săptămâni?
Vremea se schimbă radical! Ce se întâmplă cu temperaturile în următoarele patru săptămâni?
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Cea mai vârstnică studentă din România a terminat facultatea la 90 de ani
Cea mai vârstnică studentă din România a terminat facultatea la 90 de ani
Frazele spuse într-o relație care prevestesc o despărțire, potrivit psihologiei
Frazele spuse într-o relație care prevestesc o despărțire, potrivit psihologiei
Au trecut 36 de ani de la Mineriadă. MAE anunță desecretizarea arhivelor diplomatice
Au trecut 36 de ani de la Mineriadă. MAE anunță desecretizarea arhivelor diplomatice
Fenomenul El Niño a început, au confirmat meteorologii americani
Fenomenul El Niño a început, au confirmat meteorologii americani