Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ceața este plină de viață, dar vestea bună este că, în mare parte, este vorba despre organisme care sunt benefice.

Ceața este plină de viață. Cercetătorii de la Arizona State University și Susquehanna University (ambele din SUA) au descoperit că bacteriile trăiesc și se dezvoltă în interiorul picăturilor de apă din ceață, în concentrații comparabile cu cele din apa oceanului.

Deși acest lucru arată că ceața nu este atât de sterilă pe cât pare, microorganismele descoperite au și un rol util: ele pot contribui la degradarea poluanților din atmosferă.

Ceața este plină de viață. La ce ne ajută bacteriile din aceasta?

Se știe de mult timp că bacteriile se găsesc în aer, de la nivelul solului până în nori, însă nu era clar dacă acestea doar „călătoresc” prin atmosferă sau se pot dezvolta acolo.

Ceața este însă și mai puțin înțeleasă decât norii.

„Avem cunoștințe foarte limitate despre tipurile de bacterii prezente în ceață, care este practic un nor la nivelul solului”, a explicat microbiologul Thi Thuong Thuong Cao.

Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au colectat mostre de aer înainte, în timpul și după episoade de ceață, în 32 de situații diferite, pe parcursul a doi ani. Pentru a evita influența vântului, au analizat în special „ceața de radiație”, care se formează în aer calm, pe timpul nopții. Rezultatele au arătat că în acea atmosferă rece de dimineața există un microbiom semnificativ.

Deși bacteriile reprezentau mai puțin de 1% din volumul picăturilor de ceață, concentrația lor totală era foarte mare, aproximativ 1 milion de copii ale genei 16S rRNA per mililitru de apă, un indicator standard pentru estimarea populațiilor bacteriene, explică ScienceAlert.

„Dacă luăm toate picăturile la un loc, concentrația de bacterii este similară cu cea din ocean”, a explicat Ferran Garcia-Pichel.

Ce bacterii trăiesc în ceață?

Analizele genetice au arătat că bacteriile din genul Methylobacterium sunt dominante în aceste medii.

Mai mult, acestea nu par inactive. Cercetătorii au observat că bacteriile se pot multiplica în interiorul picăturilor de ceață, ceea ce sugerează că atmosfera poate funcționa ca un habitat temporar.

În unele experimente, după disiparea ceții, aerul conținea cu aproximativ 45% mai multe bacterii decât înainte, ceea ce indică o posibilă „cultivare” activă în timpul fenomenului. Oamenii de știință au observat chiar și la microscop că bacteriile cresc și se divid.

Se pare că Methylobacterium se hrănește cu compuși organici volatili, precum formaldehida. În experimente, acești compuși au fost consumați extrem de rapid, de aproximativ 200 de ori mai repede decât în apa norilor. Această viteză sugerează că nu este vorba doar de hrană, ci și de un mecanism de „detoxifiere”, deoarece formaldehida este toxică pentru bacterii.

Pe de altă parte, acești compuși sunt poluanți pentru oameni, ceea ce înseamnă că microbiomul din atmosferă ar putea avea un efect de curățare a aerului. Totuși, amploarea acestui beneficiu în condiții reale rămâne de studiat.

„Limita este doar cerul”, a concluzionat Garcia-Pichel.

Studiul a fost publicat în revista mBio.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce mamiferele nu sunt la fel de colorate ca reptilele, păsările sau peștii?

Cercetătorii au descoperit ceva neașteptat despre rechinii-taur

Presiunea oceanică extremă hrănește viața din adâncuri într-un mod la care cercetătorii nu se așteptau

Cactușii sunt „mașinării” de evoluție rapidă, arată un nou studiu