Ceva ciudat se întâmplă cu pisicile de pe o insulă japoneză

Pe o insulă mică din Japonia trăiește o populație de pisici izolată, Prionailurus bengalensis euptilurus. Se estimează că mai există doar aproximativ 100 de exemplare, motiv pentru care specia este considerată critic periclitată pe insulă. Recent, cercetătorii au observat la aceste animale o caracteristică neobișnuită care ar putea ridica noi probleme pentru eforturile de conservare.

O trăsătură îngrijorătoare a apărut la o populație de pisici izolată pe o insulă japoneză. În timpul observațiilor desfășurate în 2024 și 2025, oamenii de știință au identificat trei cu cozi mult mai scurte decât în mod obișnuit, având aproximativ jumătate din lungimea medie. O astfel de caracteristică nu a mai fost raportată nici la această populație, nici la alte populații ale acestei specii.

„Apariția unor anomalii ale cozii la mai mulți indivizi face ca explicațiile bazate pe cauze dobândite independent, precum rănile traumatice, să fie mai puțin plauzibile pentru toate cazurile și ridică posibilitatea existenței unei cauze ereditare sau de dezvoltare comune”, scriu cercetătorii.

O trăsătură îngrijorătoare a apărut la o populație de pisici izolată pe o insulă japoneză. De ce au acestea cozile mai scurte?

Problema este că cozile scurte sunt întâlnite frecvent la pisicile domestice (Felis catus), care sunt prezente și pe Tsushima. Prin urmare, cercetătorii s-au întrebat dacă această caracteristică ar fi putut ajunge la Prionailurus bengalensis euptilurus prin încrucișarea cu animale domestice.

„Un fenotip neobișnuit poate ridica imediat suspiciuni privind hibridizarea, dar am vrut să stabilim în mod obiectiv ce ne spune de fapt genomul înainte de a trage concluzii doar pe baza aspectului”, spune Yuki Matsumoto, genetician specializat în animale la Universitatea Azabu (Japonia) și autor principal al studiului.

Cercetătorii au secvențiat întregul genom al unei pisici Prionailurus bengalensis euptilurus cu coadă scurtă, supranumită „Shorty”, și l-au comparat cu material genetic provenit de la cinci pisici domestice locale, dintre care trei aveau și ele cozi scurte, 15 pisici Prionailurus bengalensis euptilurus de pe Tsushima cu cozi normale și patru exemplare provenite din Asia continentală. Analizele s-au concentrat inclusiv pe două gene asociate cu cozile scurte la pisicile domestice.

Rezultatele au fost surprinzătoare: cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a unei încrucișări recente între pisicile domestice și pisicile Prionailurus bengalensis euptilurus analizate, inclusiv în cazul lui Shorty. Din punct de vedere genetic, acesta se încadra în variația normală a propriei populații, nu într-o zonă intermediară dintre pisicile Prionailurus bengalensis euptilurus și cele domestice, așa cum ar fi fost de așteptat în cazul unui hibrid.

O posibilă explicație ar putea fi consangvinizarea, despre care se știe că poate provoca anomalii ale cozii la alte specii de feline. Totuși, analiza genetică nu a arătat că Shorty provenea dintr-un grad de consangvinizare mai ridicat decât celelalte pisici Prionailurus bengalensis euptilurus studiate.

Alte cauze posibile

Cercetătorii nu exclud însă existența unei încrucișări foarte vechi sau la un nivel extrem de redus. Caracteristica ar putea fi și rezultatul unei probleme rare de dezvoltare sau al unei leziuni, deși nu s-au observat dovezi în acest sens. Numărul redus de exemplare analizate face dificilă stabilirea cauzei. Doar un animal cu coadă scurtă a fost studiat genetic, în timp ce alte două au fost surprinse de camerele automate.

„Rămâne neclar dacă aceste observații reprezintă un singur fenotip recurent sau mai multe forme de anomalie a cozii, apărute din cauze diferite. Clarificarea existenței unei baze ereditare comune pentru aceste fenotipuri va necesita o caracterizare detaliată a aspectului și analizarea genetică a mai multor exemplare cu cozi scurte”, scriu cercetătorii, citați de ScienceAlert.

Obținerea unor răspunsuri ar putea contribui la îmbunătățirea eforturilor de conservare a acestor feline rare.

Studiul a fost publicat în revista Global Ecology and Conservation.

Vă recomandăm să citiți și:

Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ

Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe

Misterul dintelui spiralat al narvalului a fost, în sfârșit, rezolvat

O specie rară a fost descoperită cu ajutorul unui videoclip de pe TikTok