Gustările dintre mese nu sunt neapărat rele. Când apar problemele?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Gustările dintre mese au o reputație proastă, dar nu sunt neapărat dăunătoare. O gustare potrivită poate oferi energie într-o după-amiază lungă și poate preveni senzația de foame excesivă la următoarea masă. Problema apare atunci când mâncatul devine un automatism sau când alegem frecvent alimente bogate în zahăr, sare și calorii, dar sărace în nutrienți.

Psihologul Anthony Thompson, fondatorul ThoughtLab, explică faptul că gustările îndeplinesc mai multe funcții psihologice.

Potrivit The Guardian, acestea pot combate plictiseala, stresul sau pot oferi o recompensă rapidă, însă nu ar trebui transformate într-o strategie permanentă pentru gestionarea emoțiilor.

Nu orice gustare are legătură cu foamea

Cercetările arată că mâncatul între mese poate avea motive foarte diferite: mâncarea este pur și simplu la îndemână, vrem să gestionăm o emoție negativă, să marcăm o ocazie, să ne recompensăm, să răspundem presiunii sociale sau să obținem energie. Foamea propriu-zisă este doar unul dintre motive.

De aceea, este ușor să mâncăm mai mult decât intenționăm, mai ales când lucrăm la calculator, răspundem la e-mailuri sau trecem printr-o perioadă stresantă. În timp, creierul ajunge să anticipeze recompensa, iar comportamentul se repetă aproape fără să ne dăm seama.

De ce contează alegerea alimentelor

Adulții își pot lua până la o treime din energia zilnică din gustările dintre mese. Studiile au asociat gustările sărace în nutrienți, dar bogate în calorii, zahăr și sare, cu probleme precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea și afectarea sănătății orale.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, alimentația devine și mai importantă, întrucât perioada de mijloc a vieții este asociată cu pierderea masei musculare, creșterea în greutate, bolile cardiovasculare și un risc mai mare de diabet și cancer.

O alternativă mai consistentă poate fi reprezentată de fistic. Faptul că trebuie scos din coajă încetinește consumul și ne obligă să fim mai atenți la ceea ce mâncăm.

O porție de 28 de grame, echivalentul a aproximativ 49 de fisticuri fără coajă, furnizează circa 6 grame de proteine complete, fibre, vitamina B6 și E, fier, cupru, mangan și magneziu. Fisticul conține predominant grăsimi nesaturate, iar înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate contribuie la menținerea unui nivel normal al colesterolului.

Cum evităm mâncatul pe pilot automat

Păstrarea gustărilor într-un loc dedicat, nu permanent la îndemână, poate reduce tentația de a mânca doar pentru că alimentul este acolo.

Înainte de a deschide o pungă de chipsuri, merită să ne întrebăm dacă avem cu adevărat nevoie de mâncare sau, de fapt, de o pauză, puțină mișcare ori aer proaspăt.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce s-a întâmplat după ce voluntarii unui studiu au mâncat pastă de tomate timp de 3 luni?

Iarna în care olandezii au mâncat bulbi de lalea. Foametea care a schimbat pentru totdeauna înțelegerea bolii celiace

Niște stele ciudate arată ca și cum ar fi „mâncat” planete

Știința explică de ce, indiferent cât ai mâncat, mai ai loc și pentru desert