Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi. Un nou semnal de alarmă vine din mediul universitar, unde un profesor atrage atenția că mulți studenți nu mai reușesc să citească texte lungi.

Într-un eseu publicat în The Chronicle of Higher Education, profesorul de literatură și scriere Tyler Jagt povestește că niciunul dintre studenții săi nu a reușit să parcurgă un articol de 20 de pagini, deși el însuși îl citise fără probleme în timpul studiilor universitare, cu un deceniu în urmă. Un student a recunoscut că a renunțat pentru că pierdea firul ideilor. Potrivit profesorului, acest caz nu este deloc izolat.

• Experții avertizează: tehnologiile de eliminare a dioxidului de carbon trebuie dezvoltate într-un ritm fără precedent pentru…
• ONU avertizează asupra revenirii fenomenului El Niño: risc crescut de caniculă, secetă și inundații la nivel…

Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi. Jagt citează rezultatele evaluării naționale de citire din 2024 din Statele Unite (National Assessment of Educational Progress), care arată că scorurile elevilor din ultimul an de liceu au ajuns la cel mai scăzut nivel de când există această evaluare, din 1992. Aproape o treime dintre elevi sunt sub nivelul „de bază”, ceea ce înseamnă că nu pot formula concluzii generale dintr-un text explicit. Situația este similară și la nivelul claselor mai mici: un raport al Annie E. Casey Foundation arată că aproximativ 70% dintre elevii de clasa a IV-a nu citesc la nivel competent.

O problemă din ce în ce mai gravă: studenții își pierd rapid capacitatea de a citi

„Ceea ce văd în sala mea de curs nu mai este o simplă intuiție. Există un declin generațional măsurabil în capacitatea de a citi și scrie texte complexe, iar mediul academic răspunde prin improvizație și epuizare, nu prin reforme structurale”, scrie Jagt.

Tot mai mulți profesori universitari spun că studenții ajung la facultate fără abilități solide de lectură, fenomen agravat de explozia Inteligenței Artificiale (AI) generative. Mulți studenți folosesc instrumente AI pentru a rezuma texte lungi pe care nu le mai înțeleg, devenind dependenți de răspunsuri rapide pentru a parcurge cursurile.

Mai grav, alții folosesc aceste tehnologii pentru a genera eseuri întregi sau pentru a rezolva teme, ceea ce ridică probleme de fraudă academică. Faptul că multe universități au integrat aceste instrumente în procesul educațional a accelerat adoptarea lor, lăsându-i pe profesori să găsească individual soluții de adaptare.

Jagt face referire și la cercetări recente privind efectele AI asupra învățării. Unele studii sugerează scăderea gândirii critice și posibile efecte negative asupra memoriei și concentrării. El citează și un studiu MIT care ar fi observat că utilizarea ChatGPT în sarcini cognitive, precum redactarea eseurilor, este asociată cu o activitate cerebrală mai redusă în zone legate de creativitate. În plus, majoritatea utilizatorilor nu au putut reproduce idei din textele pe care tocmai le-au generat cu ajutorul AI.

„Creierul funcționează ca un mușchi: dacă nu îl folosești, îl pierzi”

Profesorul mai atrage atenția și asupra rolului smartphone-urilor. Un studiu din 2017 a sugerat că simpla prezență a telefonului în apropiere poate reduce capacitatea de concentrare și performanța cognitivă.

„Când un student îmi spune că a pierdut firul într-un text de 20 de pagini, trebuie să accept că el ar putea descrie un fenomen neurologic real. Capacitatea de concentrare se dezvoltă prin utilizare, iar dacă nu este antrenată, se degradează. Creierul funcționează ca un mușchi: dacă nu îl folosești, îl pierzi”, scrie Jagt.

În final, Jagt critică faptul că problema lecturii slabe este tratată ca o dificultate individuală a profesorilor, în loc să fie abordată sistemic. El spune că a fost nevoit să împartă textele lungi în două și să le explice pas cu pas studenților cum să urmărească argumentele.

„Atunci când cer analiză, nu urmăresc un produs final perfect, ci antrenarea minții prin efort cognitiv. Dacă externalizăm acest efort către un chatbot, nu eliberăm studentul pentru sarcini mai complexe, ci îi luăm posibilitatea de a-și construi capacitatea de a le realiza”, afirmă el, citat de Futurism.

Vă recomandăm să citiți și:

Sângele uman ar putea conține o relicvă evolutivă mai veche decât animalele

Test de cultură generală. Care este diferența dintre alergare și jogging?

Oamenii de știință au descoperit un virus gigantic care se reproduce într-un mod complet unic

Știința confirmă! De ce nu este bine să ne frecăm ochii?