Poporul care nu a avut niciun război timp de 1.000 de ani. Ce făceau, în schimb, acești oameni?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Civilizația care nu a avut niciun război timp de 1.000 de ani. Cu mii de ani înainte ca imperiile războinice incașe, aztece și mayașe să ajungă la putere, primii germeni ai civilizației de pe continentele americane au apărut într-un sit puțin cunoscut de pe coasta aridă a Peruului central. Acest loc, cunoscut sub numele de Caral, este considerat primul oraș-stat complex al continentului și se crede că a înflorit timp de peste un mileniu fără a recurge la violență sau opresiune.

Descoperit în 1905 în Valea Supe, Caral include 32 de structuri monumentale, printre care se numără și Pirámide Mayor, cu o înălțime de aproximativ 18 metri. La început, arheologii au presupus că situl este relativ recent, însă datarea cu radiocarbon realizată aproximativ un secol mai târziu a arătat că a fost construit în jurul anului 3000 î.Hr.

Această cronologie plasează perioada de apogeu a Caralului în aceeași epocă cu Egiptul antic și împinge începuturile civilizației în Americi cu mai bine de o mie de ani mai devreme decât se credea. Și totuși, acesta nu este cel mai remarcabil aspect al orașului.

Civilizația care nu a avut niciun război timp de 1.000 de ani. Populația avea preocupări artistice

Pe măsură ce săpăturile au continuat, cercetătorii au descoperit numeroase structuri ceremoniale și locuințe, sugerând că așezarea găzduia aproximativ 3.000 de oameni și era un centru pentru adunări ritualice și politice elaborate, scrie IFL Science.

Civilizația care nu a avut niciun război timp de 1.000 de ani. În mod surprinzător, nu au fost găsite arme sau urme de fortificații, ceea ce sugerează că această civilizație ar fi fost una pașnică. În loc să se bazeze pe forță militară, Caral ar fi dezvoltat o rețea comercială extinsă care lega coasta Pacificului, munții Anzi și pădurea amazoniană, consolidând astfel stabilitatea și influența sa.

Faptul că locuitorii nu erau implicați în războaie le-ar fi permis să se concentreze mai mult pe artă și creație. Muzica, de exemplu, pare să fi avut un rol central în cultură, dovadă fiind descoperirea unui amfiteatru impresionant. Aici au fost găsite zeci de fluiere realizate din oase de pelican și condor, precum și instrumente de suflat confecționate din schelete de căprioare și lame. Aceste descoperiri indică nu doar importanța muzicii, ci și existența unor rețele comerciale extinse care alimentau viața culturală a orașului.

Cum a dispărut această civilizație?

Totuși, în urmă cu aproximativ 4.200 de ani, o secetă devastatoare pare să fi dus la declinul Caralului. Unii cercetători consideră că acest eveniment ar fi făcut parte dintr-o mega-secetă globală care a afectat și alte civilizații din Mesopotamia și Asia.

În ciuda foametei și a prăbușirii agricole, civilizația nu a dispărut imediat. Supraviețuitorii par să fi migrat către zone mai favorabile, în căutarea apei.

Un exemplu este orașul recent descoperit Peñico, situat la aproximativ 16 kilometri est de Caral, aproape de surse de apă provenite din ghețari. Se crede că a fost întemeiat în jurul anului 1800 î.Hr. și prezintă structuri monumentale similare cu cele din Caral, iar unele reliefuri par să ilustreze povestea secetei și a foametei.

În cele din urmă, și Peñico a fost abandonat în jurul anului 1500 î.Hr., marcând sfârșitul definitiv al civilizației Caral. Până la apariția următoarelor mari societăți din Americi, această epocă a păcii și muzicii a rămas doar o amintire istorică, fiind înlocuită de state războinice și conflicte organizate.

Vă recomandăm să citiți și:

În urmă cu peste 19 secole era inaugurată Columna lui Traian

Construcțiile antice care încă îi încurcă pe cercetători. Cum au fost posibile fără tehnologie modernă?

Urmașii lui Leonardo da Vinci dezvăluie secretele genetice ale geniului său

Cel mai mare tezaur de monede vikinge descoperit vreodată în Norvegia