Ideea că extratereștrii vizitează Pământul a căpătat un nou impuls după ce guvernul Statelor Unite a făcut publice sute de cazuri anterior clasificate privind Fenomene Anomale Neidentificate (UAP), acoperind perioada anilor 1940 și până în prezent. În plus, noul film al lui Steven Spielberg, „Disclosure Day”, centrat pe existența vieții extraterestre, a alimentat și mai mult această convingere. Dar iată și 3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează, toate conform științei.
Sondajele realizate în Australia, Statele Unite și alte țări arată că aproximativ o treime dintre oameni cred că extratereștrii se află deja pe Pământ.
Totuși, deși cunoștințele noastre despre Univers sugerează că viața extraterestră ar putea exista, există trei motive solide pentru care este puțin probabil ca aceste civilizații să ne viziteze. Iată cele 3 motive pentru care extratereștrii nu ne vizitează!
Primul motiv este dimensiunea uriașă a spațiului cosmic. Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Soare, se află la aproximativ 40 de trilioane de kilometri distanță, adică de 268.000 de ori mai departe decât Soarele față de Pământ. Astronomii exprimă această distanță ca fiind de 4,3 ani-lumină. Un an-lumină reprezintă distanța parcursă de lumină într-un an, cu viteza de aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă.
Cu tehnologia actuală, omenirea poate călători doar la o fracțiune infimă din viteza luminii. Chiar și cea mai rapidă sondă construită vreodată, Parker Solar Probe, atinge aproximativ 191 de kilometri pe secundă, ceea ce înseamnă doar 0,064% din viteza luminii. La acest ritm, ar avea nevoie de aproximativ 6.650 de ani pentru a ajunge la Proxima Centauri, explică Carol Oliver, profesoară de Comunicare Științifică și Astrobiologie la UNSW Sydney (Australia).
Chiar dacă am putea călători aproape cu viteza luminii, ar apărea o altă problemă: dilatarea timpului. Conform teoriei lui Albert Einstein, timpul nu curge la fel peste tot în Univers. Cu cât o navă se deplasează mai repede, cu atât timpul trece mai lent pentru ocupanții ei. Astfel, eventualii vizitatori extratereștri care ar veni de la mari distanțe s-ar întoarce acasă într-o lume mult mai îmbătrânită decât cea pe care au părăsit-o, poate chiar cu un secol sau mai mult.
Al doilea obstacol este energia enormă necesară călătoriilor interstelare. Pe măsură ce viteza unei nave crește, crește și energia necesară pentru accelerare.
La viteza luminii, ar fi nevoie de o cantitate infinită de energie, lucru imposibil din punct de vedere fizic. În plus, spațiul nu este complet gol. Chiar și particulele rare de hidrogen pot deveni extrem de periculoase la viteze apropiate de cea a luminii, generând radiații intense și căldură suficientă pentru a deteriora sau chiar distruge nava.
Al treilea motiv ține de biosfera unică a Pământului. Atmosfera noastră bogată în oxigen este rezultatul a miliarde de ani de evoluție biologică. Deși oxigenul este esențial pentru noi, el este foarte reactiv și ar putea fi toxic sau coroziv pentru organisme extraterestre. Cu toate acestea, relatările despre presupuse vizite extraterestre nu menționează costume de protecție sau alte măsuri care ar fi necesare într-un mediu atât de diferit.
Asta nu înseamnă că extratereștrii nu există. Până acum au fost descoperite aproximativ 6.200 de exoplanete în peste 4.700 de sisteme stelare, iar majoritatea stelelor ar putea avea cel puțin o planetă. Numărul total al planetelor din galaxia noastră este uriaș, iar unele dintre ele ar putea oferi condiții favorabile vieții.
Mai aproape de noi, Marte, Europa, Enceladus și Titan sunt considerate lumi care ar putea găzdui sau ar fi putut găzdui forme simple de viață. Descoperirea unei a doua origini a vieții în Sistemul Solar ar crește semnificativ probabilitatea existenței vieții și în alte colțuri ale Universului.
De peste șase decenii, proiecte precum cele desfășurate de Institutul SETI și programul Breakthrough Listen caută semnale ale unor civilizații inteligente. Până acum nu a fost găsită nicio dovadă concludentă. Totuși, așa cum observau cercetătorii într-un studiu publicat în 1959 în revista Nature, șansele de succes sunt greu de estimat, însă dacă încetăm să căutăm, ele devin în mod cert zero.
Ce s-a putut vedea în atmosfera Soarelui chiar înaintea unei erupții colosale de clasă X9?
Brațul robotic al Stației Spațiale Internaționale s-a defectat. Va putea NASA să îl repare?
Test de cultură generală. Care este ordinea corectă a planetelor din Sistemul Solar?