Mai multe medicamente non-opioide ar putea reprezenta alternative eficiente la opioidele utilizate pentru tratarea durerii în unitățile de urgență, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea California din San Francisco.
Lucrarea analizează medicamentele disponibile în camera de gardă și literatura medicală existentă pentru a identifica opțiuni capabile să ofere ameliorarea durerii fără riscurile asociate opioidelor, potrivit The Guardian.
Deși opioidele sunt recunoscute pentru eficiența lor în combaterea durerii, prescrierea excesivă și lipsa de atenție față de potențialul lor adictiv au contribuit la declanșarea primei etape a crizei opioidelor din Statele Unite, în anii ’90.
„Scopul studiului a fost să creăm o listă foarte bine direcționată pentru diferite tipuri de durere”, a declarat Akash Shanmugam, student la Medicină.
Potrivit acestuia, recomandările ar putea extinde „trusa de instrumente” pe care medicii o folosesc pentru tratarea pacienților.
Studiul oferă recomandări pentru cele mai frecvente tipuri de durere întâlnite în serviciile de urgență: dureri abdominale, lombare, toracice, dureri cauzate de fracturi și cefalee. Autorii subliniază că opioidele își păstrează locul în practica medicală.
„Dorința de a reduce utilizarea opioidelor nu ar trebui să ducă la tratarea insuficientă a durerii”, a precizat Shanmugam.
Totuși, pe măsură ce medicii au devenit mai conștienți de consecințele pe termen lung ale utilizării opioidelor, interesul pentru alternative a crescut. Dr. Kathy LeSaint, profesor asociat de medicină de urgență la UCSF și coautoare a studiului, explică faptul că eficiența tratamentelor diferă de la un pacient la altul, inclusiv din motive genetice.
„Enzimele responsabile de metabolizarea opioidelor pot avea niveluri diferite de activitate de la o persoană la alta”, a explicat LeSaint.
Printre medicamentele analizate, paracetamolul și antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul, s-au dovedit utile pentru toate tipurile de durere investigate. Alte tratamente au avut aplicații mai specifice: ketamina a arătat rezultate promițătoare pentru durerile toracice, anumite antidepresive din clasa SNRI pentru durerile de spate, iar unele antipsihotice pentru cefalee și dureri abdominale.
Cercetătorii explică faptul că medicamentele utilizate în psihiatrie pot influența și mecanismele biologice ale durerii. Neurotransmițători precum serotonina, dopamina, noradrenalina și glutamatul joacă un rol atât în reglarea stării de spirit, cât și în percepția durerii.
„În afecțiunile dureroase cronice, sistemul nervos poate deveni extrem de sensibil, iar antidepresivele și antipsihoticele ar putea reduce această sensibilitate crescută la nivel cerebral”, a spus LeSaint.
Specialiștii atrag însă atenția că alegerea tratamentului trebuie adaptată fiecărui pacient. În plus, atunci când sunt prescrise medicamente psihiatrice pentru controlul durerii, medicii trebuie să explice clar că acest lucru nu înseamnă că durerea este imaginară, ci reflectă legătura complexă dintre procesele neurologice și experiența durerii.
Neuroștiința despărțirilor. De ce creierul simte o ruptură ca pe o durere fizică și o dependență
Oamenii care nu simt durerea. Boala rară care i-a ajutat pe cercetători să înțeleagă suferința
Un nou studiu sugerează că și greierii pot simți durerea
Durerile de cap, un semn că sistemul nostru nervos este „sabotat” de stresul de la muncă