Toate scheletele de Homo Naledi găsite vreodată sunt de sex feminin. Povestea lui Homo naledi a căpătat o nouă turnură spectaculoasă după ce cercetătorii au anunțat că niciunul dintre exemplarele descoperite în celebrul sistem de peșteri Rising Star nu îi aparținea vreunui individ de sex masculin. Descoperirea îi adaugă un nou mister unei dezbateri deja intense, mai ales că situl a fost propus anterior drept un posibil loc de înmormântare utilizat de această specie umană preistorică, o ipoteză care continuă să stârnească numeroase controverse în comunitatea științifică.
Homo naledi a trăit în sudul Africii între aproximativ cu 335.000 și 241.000 de ani în urmă. Specia a fost identificată pentru prima dată în 2015, în camera Dinaledi din peșterile Rising Star. Homo naledi avea un creier doar puțin mai mare decât cel al unui cimpanzeu, un trunchi superior asemănător homininilor primitivi, precum Lucy, dar și mâini și trăsături faciale care aminteau de genul Homo.
În ciuda dimensiunii reduse a creierului, descoperitorii speciei susțin că Homo naledi își îngropa intenționat morții și realiza gravuri pe stâncă cu peste 100.000 de ani înainte ca neanderthalienii sau Homo sapiens să facă același lucru. Aceste afirmații au fost întâmpinate cu scepticism de numeroși specialiști, transformând subiectul într-una dintre cele mai aprinse controverse din antropologia ultimilor ani.
Toate scheletele de Homo Naledi găsite vreodată sunt de sex feminin. Pentru a înțelege mai bine această specie enigmatică, cercetătorii au analizat proteine extrase din smalțul a 23 de dinți provenind de la cel puțin 20 de indivizi Homo naledi. Ei au căutat o proteină numită Amelogenină-Y, asociată cromozomului Y și prezentă exclusiv la masculi.
Rezultatul a fost surprinzător: niciunul dintre dinți nu conținea această proteină. Dintre cei 20 de indivizi analizați, 19 au fost identificați cu certitudine drept femele, iar ultimul specimen a fost considerat compatibil tot cu atribuirea la sexul feminin.
„Este uluitor. Șansa ca acest lucru să se întâmple este de aproximativ una la un milion, echivalentul obținerii aceleiași fețe a unei monede la 20 de aruncări consecutive”, a declarat autorul studiului, Lee Berger, citat de IFL Science.
Berger, care a condus descoperirea inițială a speciei, afirmă că rezultatul oferă și o posibilă explicație pentru observațiile făcute încă din 2015. Cercetătorii remarcaseră atunci lipsa aproape totală a diferențelor fizice dintre exemplarele descoperite.
„În 2015 am spus că este cea mai puțin dimorfă specie de hominin descoperită vreodată. Părea că nu există diferențe între masculi și femele, iar noi aveam de analizat mii de oase”, explică el.
Chiar și un exemplar mai robust, poreclit Neo și considerat anterior cel mai probabil candidat pentru un mascul, s-a dovedit a fi femelă. O posibilă explicație ar fi existența unei structuri sociale dominate de un singur mascul și numeroase femele. Totuși, Berger subliniază că printre rămășițe nu au fost găsiți nici băieți, deși mai mult de jumătate dintre indivizi sunt juvenili.
Acest lucru îi face pe cercetători să creadă că nu biologia, ci comportamentele culturale ar putea explica situația. Berger sugerează că ar putea exista practici funerare distincte în funcție de sex, un fenomen cunoscut până acum doar la Homo sapiens, cele mai vechi exemple fiind documentate în Peninsula Iberică neolitică.
Totuși, oamenii de știință avertizează că aceste rezultate încă nu demonstrează faptul că Homo naledi își îngropa intenționat morții. Antropologul Zach Cofran, care nu a participat la studiu, consideră că datele pot fi interpretate în mai multe moduri.
„Dacă privim primatele actuale, ar fi foarte neobișnuit să găsim un grup format exclusiv din femele. Poate fi vorba despre un comportament cultural. Nu știm încă, dar este fascinant”, a explicat el.
Noile descoperiri ridică și alte întrebări. După cum remarcă Berger, cercetătorii încă nu știu nici măcar cum arăta un mascul Homo naledi și dacă aceștia erau tratați diferit după moarte. Echipa continuă căutările, sperând să găsească răspunsuri la unul dintre cele mai interesante mistere ale evoluției umane.
Studiul a fost publicat în revista Cell.
Asteroidul care a distrus dinozaurii ar fi creat un habitat care a durat 8 milioane de ani
Cea mai misterioasă piatră de la Stonehenge a parcurs 700 de kilometri de-a lungul Marii Britanii
Cercetătorii au descoperit cel mai mare scorpion care a trăit vreodată. Acesta era cât un câine!