Ceva lipsea din ecuația găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee. Timp de mai bine de o jumătate de secol, astronomii au căutat semnele unui vânt cosmic despre care teoriile afirmau că trebuie să fie emis de Sagittarius A, gaura neagră din inima galaxiei noastre. În ciuda telescoapelor tot mai puternice, acest flux de materie a rămas de negăsit.
Acum, cercetătorii de la Northwestern University anunță că au detectat în sfârșit acest vânt subtil, rezolvând unul dintre cele mai vechi mistere ale astronomiei galactice. Studiul a fost publicat în The Astrophysical Journal Letters.
„Dacă o gaură neagră nu există într-un vid perfect, ea trebuie să emită un vânt într-un fel sau altul”, a declarat Mark Gorski, coautor al studiului de la centrul CIERA. „Iar în univers nu există vid perfect. Este pentru prima dată când avem o imagine destul de clară pentru a vedea amprenta acestui vânt.”
Pe măsură ce gazul este atras de o gaură neagră, el se accelerează până la viteze apropiate de cea a luminii. Energia și presiunea rezultate pot respinge o parte din acest material înapoi în spațiu sub formă de vânturi sau jeturi.
Deoarece gaură neagră se află acum într-o fază de relativă liniște și este ascunsă în spatele straturilor dense de praf și gaz ionizat ale discului galactic, observarea sa directă a fost extrem de dificilă.
Echipa a utilizat date adunate timp de cinci ani de radiotelescopul ALMA din Chile pentru a cartografia gazul molecular rece de carbon pe o rază de trei ani-lumină în jurul găurii negre. Imaginea obținută a fost de 100 de ori mai profundă și de 80 de ori mai clară decât versiunile anterioare, scrie ScitechDaily.
Cercetătorii au observat o anomalie majoră: o gaură imensă în formă de con, lungă de trei ani-lumină și cu o deschidere de 45 de grade, complet lipsită de gaz molecular rece.
Singura explicație plauzibilă a fost prezența unui vânt fierbinte provenit de la Sagittarius A, care fie împinge gazul rece, fie îl încălzește atât de puternic încât devine nedetectabil în spectrul radio. Calculele au demonstrat că energia cumulată a stelelor din zonă nu ar fi putut crea o asemenea structură.
Pentru a valida descoperirea, astronomii au comparat harta radio oferită de ALMA cu datele în raze X colectate de Observatorul Chandra al NASA. Imaginile s-au suprapus perfect: cavitatea conică identificată de ALMA era umplută în totalitate de gaz fierbinte, emițător de raze X.
„Când găsești ceva ce nimeni nu a mai văzut, primul gând nu este că ai făcut o descoperire, ci te întrebi ce ai greșit la analiză”, explică coautoarea studiului, Elena Murchikova. „Dar când am suprapus imaginea noastră cu cea în raze X, totul a căpătat sens.”
Echipa estimează că acest flux de vânt este activ de cel puțin 20.000 de ani.
Descoperirea oferă o oportunitate rară de a studia comportamentul unei găuri negre supermasive în starea sa dominantă, cea de repaus, spre deosebire de galaxiile îndepărtate care pot fi observate doar în fazele lor violente și active.
O nouă fotografie fabuloasă cu Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din inima Căii Lactee
O pâlpâire din întuneric dezvăluie indicii despre Sagittarius A*, gaura neagră din centrul galaxiei
Cum a fost descoperită Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee?