Cine a inventat butonul Like? Povestea celui mai apăsat buton de pe Internet

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Facebook nu a avut întotdeauna butonul Like. Atunci când rețeaua socială a fost lansată, în 2004, utilizatorii puteau publica fotografii, scrie mesaje și comenta la postările altora, însă nu aveau o modalitate rapidă prin care să își arate aprecierea. Funcția avea să fie introdusă abia în 2009, devenind una dintre cele mai folosite de pe Internet.

Pe măsură ce Facebook câștiga tot mai mulți utilizatori, inginerii aplicației au căutat o modalitate prin care oamenii să poată reacționa rapid la o postare, fără să fie nevoiți să scrie un mesaj de fiecare dată.

Cum a apărut ideea?

Butonul Like nu a fost inventat de o singură persoană. Proiectul a fost dezvoltat de o echipă din care făceau parte Leah Pearlman, pe atunci manager de produs la Facebook, și Justin Rosenstein, unul dintre primii ingineri ai companiei. (După plecarea de la Facebook, Rosenstein a cofondat compania de software Asana, iar Pearlman a continuat să lucreze în domeniul tehnologiei și al designului de produs). Butonul Like a fost lansat oficial la 9 februarie 2009.

Inițial, echipa a luat în calcul și alte denumiri. Una dintre ele era Awesome („Grozav”), însă Mark Zuckerberg a considerat că termenul nu se potrivea tuturor situațiilor. În cele din urmă, a fost aleasă varianta simplă și ușor de înțeles: Like.

De ce a avut atât de mult succes?

Succesul butonului a fost aproape instantaneu.

Până atunci, dacă voiai să arăți că îți place o fotografie sau că ești de acord cu o postare, trebuia să scrii ceva. Dintr-odată, era suficient un singur clic.

Pentru utilizatori însemna mai puțin efort. Pentru Facebook, însă, însemna mult mai mult. Fiecare apreciere oferea platformei informații despre preferințele utilizatorilor, iar aceste date au devenit unul dintre semnalele pe care algoritmii le folosesc pentru a decide ce apare în feed.

Cu alte cuvinte, Like-ul nu este doar o reacție. El influențează și ceea ce vedem ulterior pe rețeaua socială.

Ce spune psihologia?

Psihologii explică popularitatea Like-ului și prin felul în care funcționează creierul.

Aprecierea venită din partea altor oameni activează circuite implicate în recompensă și motivație. Din acest motiv, notificările și reacțiile pozitive pot produce o senzație plăcută și îi determină pe mulți utilizatori să revină frecvent pe platforme.

Specialiștii atrag însă atenția că numărul de aprecieri nu reflectă valoarea unei persoane sau a ideilor sale și că dependența de validarea online poate avea efecte asupra stimei de sine.

De la un singur Like la șase reacții

Timp de șapte ani, Like a fost singura modalitate prin care utilizatorii puteau reacționa la o postare.

Abia în 2016 compania a introdus și alte opțiuni – Love, Haha, Wow, Sad și Angry, pentru ca utilizatorii să poată exprima emoții diferite fără să scrie un comentariu. Ulterior a fost adăugată și reacția Care, lansată în perioada pandemiei.

Între timp, aproape toate marile platforme au adoptat sisteme similare. Instagram și TikTok folosesc inimioare, LinkedIn permite mai multe tipuri de reacții, iar YouTube se bazează tot pe un sistem de aprecieri.

De la gladiatori la Facebook

Gestul thumb up este cu mult mai vechi decât internetul, însă nu a însemnat întotdeauna „apreciere”. Cercetările istorice arată că, în Roma Antică, degetul mare ridicat era asociat mai degrabă cu condamnarea unui gladiator, în timp ce cruțarea acestuia era indicată prin apăsarea policelui peste pumnul închis. Imaginea populară a gestului „thumbs up = viață” s-a răspândit mult mai târziu, fiind influențată inclusiv de tabloul Pollice Verso al pictorului Jean-Léon Gérôme și, ulterior, de filmul Gladiator. Abia în secolul al XX-lea, gestul a început să fie folosit în Statele Unite cu sensul de „OK” sau „totul este în regulă”, iar odată cu apariția Facebook a devenit simbolul universal al aprecierii.

Când un simplu Like ajunge să provoace conflicte

Deși a fost creat ca o modalitate rapidă de a exprima aprecierea, butonul Like a ajuns să capete, pentru mulți oameni, semnificații mult mai complexe. În relațiile de cuplu, de prietenie sau chiar la locul de muncă, un Like dat sau lipsa lui poate fi interpretată ca un semn de interes, dezinteres, susținere ori respingere.

Un Like dat unei fotografii sau lipsa unei reacții pot fi interpretate diferit de la o persoană la alta. În relațiile de cuplu, de prietenie sau chiar la serviciu, astfel de gesturi ajung uneori să provoace discuții și neînțelegeri, deși pot avea explicații cât se poate de simple. Psihologii atrag atenția că interacțiunile din mediul online nu reflectă întotdeauna ceea ce simt oamenii în realitate și nu ar trebui privite ca o măsură a valorii personale sau a calității unei relații.

Știați că?

Facebook s-a lansat în 2004, însă butonul Like a apărut abia în 2009.

Una dintre denumirile propuse inițial pentru buton era Awesome.

Reacțiile Love, Haha, Wow, Sad și Angry au fost introduse în 2016.

Astăzi, aprecierile utilizatorilor sunt unul dintre semnalele folosite de algoritmi pentru a recomanda conținut.

Surse:

https://www.abc.net.au/listen/programs/sundayextra/the-history-of-the-like-button/105744860

https://thenewinquiry.com/a-history-of-like/

https://www.independent.co.uk/news/facebook-silicon-valley-mark-zuckerberg-yelp-san-francisco-b2752305.html

Vă mai recomandăm să citiți și:

Teoria atașamentului a devenit un test de cuplu pe Internet. Ce spune, de fapt, cercetarea originală

De ce Internetul ne face să credem că știm mai multe decât știm în realitate

De ce nu mai apar trupe precum Metallica sau Nirvana. Cum au schimbat internetul și algoritmii cultura muzicală

Cum arată viitorul Internetului? Două tehnologii aparent diferite deschid calea!