În urmă cu două decenii, oamenii încercau să memoreze numere de telefon, adrese, date istorice sau informații utile pentru viața de zi cu zi. Astăzi, mare parte din aceste informații au fost transferate către dispozitivele digitale, iar noi nu mai reținem aproape nimic, pentru că știm că putem găsi orice în câteva secunde.
„Externalizarea memoriei” sau „cognitive offloading”, cum încadrează psihologii fenomenul, reprezintă tendința de a muta o parte din efortul mental către tehnologie. O strategie aparent eficientă și practică, dar care în același timp ne afectează memoria și modul în care ne evaluăm propriile cunoștințe.
În 2011, cercetătorii Betsy Sparrow, Jenny Liu și Daniel Wegner, de la Columbia University, au publicat un studiu devenit celebru sub numele de „efectul Google”. Participanții invitați să ia parte la experiment trebuiau să răspundă la întrebări simple de cultură generală, iar o parte dintre ei aveau acces rapid la internet. La final, cei care folosiseră motorul de căutare nu doar că își aminteau mai puține informații, ci aveau și tendința de a-și supraestima nivelul real de cunoaștere.
Cu alte cuvinte, creierul începea să confunde accesul la informație cu posesia informației.
Studiile ulterioare au arătat că, atunci când știm că o informație este salvată pe un dispozitiv sau poate fi găsită imediat online, avem mai puține șanse să o memorăm în mod activ. În schimb, reținem mai ales traseul către ea: unde am citit-o, pe ce site apărea sau ce cuvinte-cheie trebuie folosite pentru a o recupera.
Dintr-un anumit punct de vedere, comportamentul este perfect logic. Creierul uman încearcă mereu să economisească energie, iar memorarea necesită energie și efort cognitiv. Dacă informația poate fi accesată instantaneu, mintea preferă să păstreze doar „harta” către ea, nu informația în sine.
Fenomenul poate fi observat ușor în viața de zi cu zi. După câteva ore petrecute citind articole sau urmărind videoclipuri explicative, mulți oameni au impresia că au înțeles un subiect în profunzime. Când încearcă însă să îl explice fără să mai aibă acces la internet, descoperă că rețin doar câteva idei generale și fragmente disparate.
Psihologii avertizează că accesul rapid la informație nu este echivalent cu înțelegerea profundă. A citi, a recunoaște și a putea găsi ceva repede sunt procese foarte diferite de capacitatea de a explica, analiza sau folosi efectiv informația respectivă.
Externalizarea memoriei către motoarele de căutare nu înseamnă neapărat că ne pierdem inteligența, ci doar că ne reorganizăm radical modul în care ne folosim creierul. Când orice răspuns este la câteva click-uri distanță, efortul mental nu mai cade pe memorarea informațiilor brute, ci pe capacitatea de a selecta ce este important din acest volum uriaș de informații și de a face legături logice între ele.
În studiul publicat de cercetătorii de la Columbia University, participanții își aminteau mai bine unde pot găsi informația decât informația în sine.
Psihologii folosesc termenul de „cognitive offloading” pentru situațiile în care oamenii transferă o parte din procesele mentale către telefoane, computere sau alte dispozitive digitale.
Mai multe studii au arătat că simpla posibilitate de a căuta rapid pe internet reduce motivația creierului de a memora activ informațiile.
Notă editorială: Informațiile din acest articol se bazează pe cercetări publicate în domeniul psihologiei cognitive și al neuroștiinței memoriei.
Surse:
https://www.science.org/doi/10.1126/science.1207745
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11000703/
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2105061118
Cum arată viitorul Internetului? Două tehnologii aparent diferite deschid calea!