Bunătatea apare intuitiv la copii. Oamenii sunt, prin natura lor, ființe sociale, însă psihologii consideră că abilitățile sociale se dezvoltă și se rafinează treptat, pe măsură ce acumulăm experiență. Înțelegerea modului în care apar aceste comportamente încă din copilărie i-ar putea ajuta pe cercetători să dezvolte metode mai eficiente de încurajare a cooperării și a comportamentelor prosociale.
Bunătatea apare intuitiv la copii. Un studiu realizat de cercetători de la London School of Economics (Anglia), Universitatea din Stavanger (Norvegia) și Universitatea din Milano-Bicocca (Italia) arată că bunătatea și cooperarea apar în mod spontan la copiii mici, iar odată cu înaintarea în vârstă devin tot mai deliberate și integrate în modul lor de a lua decizii.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Human Behaviour.
Cercetarea a pornit de la un studiu anterior, în care autorii au observat că adolescenții cooperau mai mult atunci când aveau timp să reflecteze, în timp ce la adulții tineri cooperarea devenea mai degrabă intuitivă. De această dată, oamenii de știință au vrut să afle dacă același fenomen poate fi observat și la copiii mai mici.
Studiul a inclus 537 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 10 ani. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Unii trebuiau să ia decizii în mai puțin de 10 secunde, bazându-se pe instinct, în timp ce ceilalți erau obligați să aștepte cel puțin 10 secunde înainte de a răspunde, pentru a avea timp de reflecție.
Copiii au participat la mai multe jocuri adaptate vârstei lor, folosind bomboane și parteneri fictivi despre care credeau că sunt reali. Cercetătorii au analizat cât de dispuși erau să împartă bomboanele cu alți copii, cât contribuiau la un fond comun, dacă acceptau sau respingeau oferte corecte ori incorecte, dacă spuneau adevărul atunci când puteau obține un avantaj prin minciună și cum le răspundeau unor dileme morale simplificate.
În loc să analizeze fiecare test separat, echipa a folosit o metodă statistică pentru a identifica tipare generale de comportament. Astfel, cercetătorii au putut observa dacă aceiași copii erau, în același timp, mai cooperanți, mai altruiști și mai sinceri.
Rezultatele au arătat că modul în care copiii iau decizii prosociale se schimbă odată cu vârsta. Cei mai mici, în special cei de 3 și 4 ani, au fost mai cooperanți, mai sinceri și mai dispuși să îi ajute pe ceilalți atunci când au fost nevoiți să decidă rapid. Acest lucru sugerează că bazele comportamentului prosocial există încă din primii ani de viață și nu depind exclusiv de educație sau de raționamentul moral.
În același timp, cercetătorii au observat că această tendință intuitivă rămâne relativ stabilă pe parcursul copilăriei. Diferența este că, pe măsură ce copiii cresc, reflecția începe să susțină tot mai mult comportamentele prosociale. În jurul vârstei de 9-10 ani, copiii care aveau timp să se gândească înainte de a decide erau la fel de cooperanți ca cei care răspundeau instinctiv.
Autorii concluzionează că dezvoltarea nu înlocuiește instinctul de a face bine cu interesul personal, ci îi adaugă un proces de reflecție. Cu alte cuvinte, copiii par să înceapă prin a face bine în mod spontan, iar ulterior ajung să înțeleagă și motivele pentru care aceste comportamente sunt importante, explică Phys.org.
Potrivit cercetătorilor, concluziile studiului ar putea contribui la dezvoltarea unor metode educaționale care să încurajeze cooperarea, empatia și simțul dreptății încă din copilărie. În viitor, echipa intenționează să studieze și alte aspecte ale comportamentului social, inclusiv modul în care copiii și adulții decid dacă trebuie pedepsite faptele greșite sau cum se raportează la autoritate.
Ce merită să pui în coș în această perioadă: șapte produse de sezon pe care nu trebuie să le ratezi
Poate vitamina C să înlocuiască crema cu protecție solară? Ce spun dermatologii
Test de cultură generală. De ce avem doi plămâni, însă doar o singură inimă?