Cândva, oamenii vorbeau zeci de mii de limbi. Ce s-a întâmplat cu acestea?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Oamenii vorbeau zeci de mii de limbi. Numărul limbilor vorbite pe glob a crescut spectaculos între începutul Holocenului și perioada marilor imperii, trecând de la doar câteva mii la zeci de mii. Totuși, în ultimele milenii, această diversitate lingvistică s-a redus dramatic, iar principalul factor responsabil pare să fie expansiunea marilor puteri politice, arată un nou studiu.

Cândva, oamenii vorbeau zeci de mii de limbi. Pentru a reconstitui evoluția limbilor de-a lungul timpului, cercetătorii au analizat diversitatea lingvistică din 171 de comunități actuale de vânători-culegători. Pe baza acestor date, ei au estimat câte limbi existau în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, la sfârșitul ultimei ere glaciare.

Având în vedere că populația globală era atunci mai mică de șapte milioane de oameni, autorii studiului estimează că pe Pământ se vorbeau între 4.500 și 6.200 de limbi distincte.

Pe măsură ce populația lumii a crescut, s-a extins și numărul limbilor materne. Diversitatea lingvistică ar fi atins apogeul cu între 3.000 și 1.000 de ani în urmă, când existau zeci de mii de limbi. Însă această „epocă de aur” a fost de scurtă durată și a fost urmată de un declin rapid.

Cândva, oamenii vorbeau zeci de mii de limbi, dar marile imperii le-au distrus

„Cel mai surprinzător rezultat este cât de recent pare să fi avut loc acest vârf. Perioada cu cea mai mare diversitate lingvistică s-ar putea să nu fi fost în îndepărtatul Paleolitic, ci în epoca statelor aflate în expansiune și a primelor imperii”, a declarat Claire Bowern, una dintre autoarele studiului.

Potrivit cercetătorilor, începutul Epocii Imperiilor, în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, nu a dus imediat la dispariția limbilor. Totuși, începând cu aproximativ 2.000 de ani în urmă, numărul acestora a început să scadă accelerat.

Fenomenul a fost alimentat în mare parte de extinderea statelor și a imperiilor multinaționale, care au absorbit comunități mai mici și le-au impus propriile limbi populațiilor cucerite. Astfel, limbile marilor puteri s-au răspândit tot mai mult, în timp ce numeroase dialecte regionale au dispărut.

„Limbile care au supraviețuit până astăzi sunt rezultatul unui uriaș și extrem de selectiv blocaj istoric”, a explicat Damian Blasi, coautor al studiului, citat de IFL Science.

El subliniază că o anumită trăsătură lingvistică nu este neapărat răspândită pentru că este superioară, ci pentru că a fost purtată de populații care și-au extins influența. În opinia cercetătorilor, dispariția limbilor a avut un impact mult mai mare asupra diversității lingvistice decât se credea până acum.

Câte limbi mai sunt vorbite în prezent?

În prezent, la nivel mondial mai sunt vorbite aproximativ 7.500 de limbi. Deși numărul este mai mare decât cel estimat pentru începutul Holocenului, el este de aproape zece ori mai mic decât în perioada de maximă diversitate.

Conform Endangered Languages Project, aproximativ 3.300 de limbi sunt în declin accentuat, iar 437 sunt considerate în pericol critic de dispariție. În ultimele cinci decenii, peste 400 de limbi au dispărut, colonialismul fiind unul dintre principalii factori. De exemplu, în deșertul Kalahari, trasarea granițelor prin teritoriile populațiilor indigene a fragmentat comunitățile vorbitoare ale limbii N|uu, care astăzi mai are un singur vorbitor fluent.

Interzicerea folosirii anumitor limbi și violențele împotriva comunităților locale au contribuit semnificativ la dispariția multor idiomuri. În același timp, presiunile economice care favorizează adoptarea unor limbi dominante, precum engleza sau spaniola, au accelerat pierderea diversității lingvistice.

Cu toate acestea, autorii studiului atrag atenția asupra unui aspect surprinzător: deși ritmul actual de dispariție a limbilor este considerat extrem de ridicat, în urmă cu câteva mii de ani acestea dispăreau într-un ritm chiar mai rapid decât în prezent.

Studiul a fost publicat în revista Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia greacă

Uniunea de la Kalmar, momentul în care s-au unificat regatele nordice

Mormintele celebre care nu au fost găsite niciodată: unde se termină istoria și începe speculația arheologică

Faraonii din laborator. Cum au pus Merneith și Tapputi bazele chimiei cu mii de ani înaintea laboratoarelor moderne