Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deși un șoarece care miroase hrana poate adulmeca de mai multe ori pe secundă, iar un om face o singură inhalație lentă și intenționată, creierul ambelor specii ar putea procesa mirosurile prin mecanisme foarte asemănătoare.

Două studii complementare realizate la Universitatea Northwestern (SUA) și publicate în revista Science Advances arată că mamiferele împart un sistem neuronal antic pentru colectarea informațiilor olfactive, chiar dacă modelele de respirație, specifice celor două specii, diferă radical.

Până acum se credea că viteza diferită de respirație generează procesări complet diferite.

Cu toate acestea, oamenii de știință au descoperit că șoarecii pot efectua adulmecări unice și intenționate, în timp ce oamenii folosesc ritmuri cerebrale similare cu cele ale rozătoarelor în timpul mirosirii rapide.

Un sistem neuronal antic și comun ambelor specii

În cadrul primului studiu realizat de cercetători, aceștia au observat că șoarecii nu doar miros reflexiv, ci își coordonează intenționat o singură adulmecare scurtă cu mișcarea labelor și a capului când examinează hrana pe care doresc să o consume.

Această acțiune deliberată se oprește doar la blocarea cortexului motor, demonstrând, în acest fel, că este un act voluntar de explorare senzorială.

În al doilea studiu avut în vedere, măsurătorile făcute direct pe bulbul olfactiv uman au arătat că o singură inhalație lentă declanșează oscilații cerebrale de joasă frecvență, care se potrivesc exact cu frecvența adulmecării rapide existente la rozătoare.

Indicii despre funcționarea creierului

Acest lucru înseamnă că o singură inspirație la om activează mai multe cicluri interne de procesare, permițând, în același timp, analizarea rapidă a mirosului.

Înțelegerea acestui sistem conservat evolutiv este crucială, deoarece modificările în modul de a mirosi pot fi asociate cu afecțiuni precum autismul, boala Alzheimer sau boala Parkinson.

Noile descoperiri ajută, în același timp, și la descifrarea funcționării normale a creierului pentru a putea interveni eficient în cazul diverselor patologii, scrie SciTechDaily.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moliile pot mirosi cu aripile, au descoperit cercetătorii

Test de cultură generală. De ce bebelușii au un miros plăcut?

Ce se întâmplă dacă miroși ciocolată înainte să faci exerciții fizice pentru picioare?

Cum mirosea respirația lui T. Rex? Iată ce spun oamenii care reînvie mirosuri străvechi!