Home » Cultură » Nașterea „ideală” și limitele sistemului medical: două moașe cer schimbarea culturii din maternități

Nașterea „ideală” și limitele sistemului medical: două moașe cer schimbarea culturii din maternități

Nașterea „ideală” și limitele sistemului medical: două moașe cer schimbarea culturii din maternități
Foto: Shutterstock
Publicat: 17.08.2026

Dezbaterea despre ceea ce înseamnă o „naștere ideală” riscă să ascundă probleme vechi sistemul medical, susțin două profesioniste din domeniul maternității, care cer mai multă pregătire pentru identificarea complicațiilor și o abordare individualizată a pacientelor.

Molly O’Brien, moașă și fondatoarea organizației Biomechanics for Birth, atrage atenția asupra cazului lui Natalie Morris, a cărei experiență nu ar trebui interpretată ca o confruntare între susținătorii nașterii naturale și cei ai intervențiilor medicale. După patru zile, aceasta avea contracții, dar colul uterin nu se dilata, era epuizată și nu se mai putea așeza.

Potrivit lui O’Brien, aceste semne indicau o posibilă distocie a travaliului, o complicație în care progresul nașterii este anormal de lent sau se oprește. Situația ar fi trebuit să determine o reevaluare medicală.

„Nu a fost vorba despre ideologie”, susține ea, ci despre lipsa de educație și pregătire a unor moașe și medici pentru recunoașterea travaliilor dificile, notează The Guardian.

O’Brien amintește și raportul privind problemele din sistemul de maternitate din Nottingham, unde deficiențele de pregătire și organizare au avut consecințe tragice. În opinia sa, aceste probleme primesc mai puțină atenție decât disputele publice despre modul „corect” de a naște.

Ea subliniază și că termenul „naștere ideală” a fost folosit pentru a critica tocmai abordările rigide. Raportul citat cerea îngrijire individualizată, bazată pe dovezi, care să țină cont de opiniile femeilor și să nu favorizeze automat nici nașterea fiziologică, nici intervențiile obstetricale inutile.

O altă mărturie vine de la o mamă și medic NHS, care spune că în timpul celei de-a doua sarcini a simțit că experiența sa a fost tratată ca o excepție. Din cauza unor complicații, știa că urma să nască prin cezariană programată, iar copilul ar fi avut nevoie de terapie intensivă neonatală. În grupul prenatal la care participa, însă, s-a discutat foarte puțin despre cezariene, sarcini complicate sau îngrijirea neonatală.

„Ne-am simțit subtil excluși, ca și cum experiența noastră nu s-ar fi încadrat în narațiunea acceptată a unei nașteri «normale»”, povestește ea.

Cele două mărturii indică aceeași problemă: îmbunătățirea îngrijirii maternității presupune  resurse și personal mai bine pregătit și schimbarea mentalității.

Vă recomandăm să citiți și:

Cafeaua nu este doar o băutură. Ce spun ritualurile din jurul ei despre felul în care trăim

Test de cultură generală. În care religie nu ai voie să mănânci cartofi?

Avondvierdaagse: tradiția olandeză care aduce împreună comunități întregi prin mers pe jos

Înotul în ape naturale: libertate sau responsabilitate?

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase