Cum poate un desen să diagnosticheze boala Parkinson? Semnele care ar putea indica apariția bolii Parkinson par să fie pretutindeni. Cercetătorii au identificat posibile indicii în păr, sânge și chiar în ceara din urechi. Modul în care vorbim, sănătatea mintală și chiar locul în care trăim au fost, de asemenea, asociate în diferite studii cu această afecțiune, care afectează mișcarea și controlul muscular.
Cu toate acestea, deși astfel de indicii ar putea ajuta la depistarea timpurie, boala Parkinson, considerată afecțiunea neurologică cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial în ceea ce privește dizabilitatea și mortalitatea, este diagnosticată în continuare în principal prin evaluări clinice. Lipsa unor biomarkeri ușor accesibili și suficient de siguri face ca diagnosticarea precoce să fie dificilă. Cum poate un desen să diagnosticheze boala Parkinson?
Un nou studiu, publicat în Discover Computing, propune însă o posibilă soluție. Cercetători din India au dezvoltat un sistem bazat pe Inteligență Artificială (AI) care poate identifica boala Parkinson cu o precizie foarte ridicată, analizând modul în care o persoană realizează un simplu exercițiu de desen.
Analizarea scrisului de mână și a desenelor este considerată o metodă neinvazivă promițătoare pentru depistarea unor boli, iar cercetătorii folosesc tot mai mult AI pentru a identifica modificări subtile ale mișcărilor mâinii.
Echipa condusă de informaticianul Ishan Ayus, de la Siksha ‘O’ Anusandhan University (India), a folosit date dintr-un studiu anterior realizat în Brazilia, la care au participat 66 de persoane: 31 diagnosticate cu Parkinson și 35 sănătoase. Participanții au realizat desene cu ajutorul unui pix biometric inteligent, care înregistra atât imaginile, cât și mișcările mâinii.
Voluntarii au trebuit să traseze două tipuri de simboluri: spirale și meandre, formate din linii continue cu unghiuri. Cercetătorii au introdus imaginile și datele colectate de pix în mai multe sisteme de învățare profundă. Acestea au analizat neregularitățile desenelor, precum și modificări subtile ale controlului motor, vitezei, presiunii și coordonării mâinii, scrie ScienceAlert.
Datele au fost apoi procesate printr-un algoritm numit SNAKE, care combină rezultatele diferitelor modele AI și le acordă o pondere în funcție de precizia lor. Sistemul a determinat astfel dacă desenele îi aparțineau unei persoane cu Parkinson sau unui participant sănătos.
Rezultatele au fost impresionante: sistemul a identificat corect desenele de tip meandru în 98,95% dintre cazuri și spiralele în 97,74% dintre cazuri. Cercetătorii consideră că performanța ridicată i se datorează atât algoritmului SNAKE, cât și faptului că pixul inteligent oferă două tipuri de informații: imaginea desenului și date despre mișcarea mâinii.
Totuși, studiul are o limitare importantă: setul de date a inclus doar 66 de persoane, un număr prea mic pentru a reflecta diversitatea întâlnită în cazul bolii Parkinson la nivelul populației. Autorii subliniază, prin urmare, că rezultatele demonstrează potențialul metodei, nu eficiența sa clinică definitivă.
Dacă va fi confirmată prin studii mai ample, tehnologia ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de screening neurologic neinvazive, ieftine și accesibile de la distanță. Cercetătorii consideră că AI-ul ar putea avea astfel un rol important în depistarea mai timpurie a bolilor neurologice și în dezvoltarea medicinei preventive și personalizate.
Gândirea în afara tiparelor ar putea necesita un control al creierului mai redus
Tendințele psihopatice sunt legate de microbii din corpul tău, dezvăluie un studiu
Dușul rece înainte de culcare te răcorește sau nu?
Cititorii preferă poveștile scrise de oameni, dar le consideră mai bune pe cele generate de AI