Pentru prima dată, osul de la un denisovan a fost descoperit într-o peșteră din China

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Primul os de braț de denisovan descoperit într-o peșteră chineză oferă o nouă piesă importantă pentru reconstituirea istoriei acestor rude misterioase ale oamenilor moderni care au trăit cândva alături de specia noastră.

Până acum, cercetătorii au identificat cu certitudine doar câteva rămășițe denisovane: oase de degete, coaste, dinți, fragmente de mandibulă, câteva fragmente de craniu și două oase de picior. Primul os de denisovan descoperit într-o peșteră chineză este un radius, unul dintre cele două oase lungi ale antebrațului.

Fosila a fost găsită în peștera Bianfu, din provincia Yunnan, în sud-vestul Chinei, un sit care conține peste 60.000 de fragmente osoase răspândite în mai multe straturi de sediment. Majoritatea le aparțineau unor animale, însă cercetătorii au folosit o metodă nouă pentru a identifica 22 de fragmente potențial umane, datate între aproximativ 167.000 și 134.000 de ani.

Ce poveste spune primul os de denisovan descoperit într-o peșteră chineză?

Analiza proteinelor din oase a arătat că cel puțin șapte dintre aceste rămășițe conțineau o variantă distinctă de aminoacid asociată denisovanilor. Printre ele se aflau două fragmente de craniu și patru dinți, însă cea mai importantă descoperire a fost fragmentul de os radial, o rară rămășiță a unui membru al corpului care completează colecția foarte redusă de fosile denisovane cunoscute.

Se presupune că osul folosit pentru identificarea lui Denny, o femeie hibridă cu mamă neanderthaliană și tată denisovan, ar fi putut proveni de la picior sau braț. Descoperirea din peștera Bianfu este însă considerată primul caz confirmat al unui os de braț denisovan.

Locul descoperirii este important și din punct de vedere geografic. Peștera se află mult mai la sud decât majoritatea celorlalte situri cu rămășițe denisovane, localizate în Siberia sau în regiunile nordice ale Chinei. Dovezile genetice sugeraseră deja că denisovanii ar fi putut trăi mai aproape de tropice, în Asia de Sud-Est și Oceania, însă dovezile fizice au fost până acum foarte puține.

Acest studiu a fost publicat în revista Nature.

Ce obiecte au fost găsite alături de rămășițele de denisovani?

Un al doilea studiu a analizat peste 1.300 de obiecte din piatră descoperite în peșteră, datate între 190.000 și 70.000 de ani. Rezultatele arată că denisovanii erau producători activi de unelte, folosind piatră și oase de animale pentru a confecționa obiecte, multe dintre ele fiind arme de vânătoare ascuțite.

Un aspect deosebit de interesant este asemănarea puternică dintre aceste unelte și tehnologia dezvoltată de neanderthalieni în aceeași perioadă. Acest lucru sugerează existența unui anumit tip de schimb cultural între cele două grupuri, care aveau atât o distribuție geografică suprapusă, cât și o apropiere genetică, scrie IFL Science.

Analiza polenului preistoric din sedimente indică faptul că denisovanii trăiau într-un mediu forestier bogat, dominat de conifere. Împreună, cele două studii sugerează că peștera Bianfu oferă în prezent cel mai bogat registru fosilifer denisovan cunoscut în afara Peșterii Denisova din Siberia, locul unde acești hominizi enigmatici au fost identificați pentru prima dată, în 2010.

Noile descoperiri contribuie astfel la conturarea unei imagini mai complete asupra vieții și identității denisovanilor, dincolo de puținele fragmente osoase cunoscute până acum.

Și acest studiu a fost publicat în revista Nature.

Vă recomandăm să citiți și:

Mormântul „păstrătorului de secrete” din Egiptul Antic, descoperit la Saqqara

Săpăturile din Polonia au dezvăluit un om din Epoca de Piatră înmormântat alături de alte cranii și un colier de dinți

Un vas cu un cap de șarpe indică existența unui cult roman misterios

Arheologii au descoperit un câine fără păr, vechi de 1.200 de ani, într-un sit antic din Peru