Home » Știință » Aerul rarefiat încetinește mintea? Iată ce a descoperit un studiu pe schiori!

Aerul rarefiat încetinește mintea? Iată ce a descoperit un studiu pe schiori!

Publicat: 11.09.2026

În schiatul pe moguli (denivelări), o fracțiune de secundă poate face diferența. O clipă de neatenție, o virare greșită sau o decizie întârziată pot transforma o execuție bună într-o greșeală sau chiar într-un accident. Antrenorii de la Ski Acro Québec au observat o creștere evidentă a oboselii sportivilor cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani în timpul cantonamentelor desfășurate la mare altitudine, în Tignes, în Alpii francezi. Motivul ar putea fi faptul că aerul rarefiat încetinește mintea.

Pentru a afla cauza, cercetătorii au studiat legătura dintre somn, oboseală și performanța sportivă. Giorgio Varesco, cercetător postdoctoral la Universitatea din Montréal (Canada), împreună cu colegii săi, a urmărit dezvoltarea unor metode rapide și ușor de folosit pentru măsurarea oboselii cognitive direct pe munte.

Într-un studiu, echipa a folosit teste efectuate pe tablete și smartphone-uri pentru a evalua două funcții esențiale pentru sportivii de elită: controlul inhibitor, adică abilitatea de a suprima impulsurile automate și distragerile, și atenția susținută.

Aerul rarefiat încetinește mintea? Ce se întâmplă cu sportivii care performează la altitudini mari?

Aerul rarefiat încetinește mintea? Rezultatele au arătat că performanța cognitivă scade la altitudinea de 3.500 de metri, unde saturația oxigenului din sânge ajunge la aproximativ 88%. Timpul de reacție a crescut de la 363 la 375 de milisecunde, iar numărul greșelilor s-a triplat, de la una la trei.

„Imaginați-vă un sprinter care aleargă 400 de metri cu viteză maximă. La început atinge o anumită viteză, apoi aceasta scade treptat. Această diminuare este un indicator al oboselii”, a explicat Varesco.

Același principiu le poate fi aplicat și funcțiilor cognitive, chiar dacă procesele cerebrale sunt mult mai complexe decât cele ale unui mușchi. Atunci când un sportiv reacționează la un stimul, între percepție și răspuns au loc numeroase procese, dintre care cercetătorii pot măsura doar o parte.

Un test cognitiv rapid și fiabil ar putea fi folosit în viitor pentru monitorizarea sportivilor și identificarea primelor semne de suprasolicitare sau de afectare asociată altitudinii. Antrenorii ar putea astfel decide când să reducă intensitatea antrenamentului și să evite situațiile cu risc ridicat.

„Creierul este și el un factor esențial în performanța sportivă. Chiar și în sporturile care par în principal fizice, sportivii trebuie să ia constant decizii: să-și ajusteze ritmul, să interpreteze mediul, să reacționeze la situații neașteptate sau să urmeze indicațiile antrenorului. În schiatul pe moguli, unde mișcările se succed cu mare viteză, o clipă de neatenție poate avea consecințe serioase”, a spus Varesco.

Legătura cu somnul

La Tignes, sportivii dorm la aproximativ 2.000 de metri și se antrenează la altitudini de până la 3.400 de metri. Deși acestea nu sunt altitudini extreme, organismul reacționează prin numeroase mecanisme de adaptare. Se modifică funcționarea sistemelor cardiovascular și respirator, dar și activitatea cerebrală și reglarea neurotransmițătorilor.

„În anumite faze ale somnului, respirația poate deveni mai neregulată, iar nivelul oxigenului din sânge poate fluctua mai mult”, a explicat Varesco. Aceste fluctuații sunt mai accentuate la începutul perioadei petrecute la altitudine, înainte ca organismul să se aclimatizeze, scrie MedicalXpress.

Somnul de slabă calitate afectează performanța din ziua următoare, iar oboseala la altitudine poate avea cauze multiple: altitudinea, călătoria, diferența de fus orar, stresul și acumularea antrenamentelor.

Studiul a fost publicat în revista PLOS One.

Vă recomandăm să citiți și:

Pentru prima dată, băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate cu cancerul la stomac

Ora la care mănânci micul dejun ar putea prezice cât vei trăi

Test de cultură generală. De ce dăm din mâini atunci când mergem?

Un medicament comun pentru artrită ar putea stimula regenerarea părului la pacienții cu alopecie

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase