Test de cultură generală. De ce dăm din mâini atunci când mergem?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce dăm din mâini atunci când mergem? Dacă privești oamenii mergând chiar și doar pentru câteva momente, apare inevitabil o întrebare: de ce simțim nevoia să ne balansăm brațele în timp ce mergem, chiar dacă aparent nu avem nevoie de ele? Răspunsul ține în primul rând de biomecanică.

De ce dăm din mâini atunci când mergem? Pentru mult timp, cercetătorii au crezut că balansarea brațelor este o rămășiță evolutivă din perioada în care strămoșii noștri mergeau în patru membre. Studiile mai recente oferă însă o explicație diferită.

Inginerii biomecanici de la Universitatea Michigan (SUA), coordonați de Steven Collins, au descoperit că mișcarea brațelor face parte în mod natural din mersul biped și că mersul cu brațele lăsate să se balanseze este cea mai eficientă variantă din punct de vedere energetic. Mișcarea este în mare parte pasivă și nu necesită contracții musculare importante. În experimentele pe bandă, mersul cu brațele ținute nemișcate a consumat cu aproximativ 12% mai multă energie metabolică decât mersul cu brațele lăsate să se miște natural.

De ce dăm din mâini atunci când mergem? Economia energiei mersului

Brațele se comportă asemănător unor pendule. Atunci când picioarele se mișcă, întregul corp este antrenat în mișcare, iar acest lucru face ca brațele să oscileze în mod natural. Mușchii trebuie să depună foarte puțin efort pentru a controla această mișcare. De aceea, ținerea brațelor nemișcate este, paradoxal, varianta mai costisitoare energetic.

În plus, brațele ajută trunchiul să rămână orientat în direcția de mers. Atunci când sunt imobilizate, momentul de forță vertical exercitat asupra solului crește cu aproximativ 63%. Balansarea normală a brațelor contracarează cea mai mare parte a acestei tendințe de rotație. Dacă încerci să sincronizezi brațul și piciorul de pe aceeași parte, mersul devine și mai ineficient, consumând cu 26% mai multă energie decât mersul obișnuit, explică ScienceABC.

Dar balansarea brațelor nu are un rol important în menținerea echilibrului în timpul mersului normal. În 2010, Sjoerd Bruijn și colegii săi de la VU University Amsterdam (Țările de Jos) au testat acest lucru pe 11 voluntari. Participanții au mers pe bandă atât cu brațele libere, cât și cu ele imobilizate, iar în unele încercări cercetătorii i-au dezechilibrat printr-o tragere bruscă spre înainte.

În timpul mersului normal, îndepărtarea balansului brațelor nu a afectat aproape deloc stabilitatea. Însă atunci când echilibrul era perturbat, persoanele cu brațele libere își recăpătau mai repede mersul normal. Așadar, balansarea obișnuită nu ne împiedică să cădem, dar mișcările rapide ale brațelor ne ajută să ne redresăm atunci când ne pierdem echilibrul.

Ce poate spune balansul brațelor despre starea ta de sănătate?

Alte experimente au arătat cât de rapid intervine acest mecanism. După ce participanții erau împiedicați în timpul unui pas, mușchii umerilor se activau în aproximativ 100 de milisecunde, proiectând brațele în lateral. Astfel, brațele acționează ca o contragreutate rapidă și întârzie transferul momentului cinetic către trunchi, permițându-i corpului să adopte o poziție mai bună pentru următorul pas, care poate salva echilibrul.

Tocmai de aceea, modificările balansului brațelor pot fi relevante din punct de vedere medical. Dacă un braț se mișcă în mod constant mai puțin decât celălalt sau dacă balansul ambelor brațe scade treptat fără un motiv evident, schimbarea poate fi unul dintre primele semne vizibile ale bolii Parkinson. Într-un studiu realizat la Duke University (SUA), asimetria balansului brațelor la pacienții aflați în stadii incipiente ale bolii era de aproximativ trei ori mai mare decât la persoanele sănătoase.

O pierdere bruscă a balansului unui singur braț, însoțită de deplasarea piciorului în exterior în timpul pasului, poate indica și un accident vascular cerebral ușor sau o altă formă de hemipareză.

Vă recomandăm să citiți și:

Problemele financiare pot accelera îmbătrânirea creierului, avertizează un studiu

Ar putea matematica să influențeze chiar și iubirea? Un profesor crede că da!

Test de cultură generală. Câte ore durează cel mai lung zbor din lume?

Pentru prima dată, cercetătorii au „filmat” cum se propagă o criză epileptică prin creier