Care fază a somnului te protejează de peste 80 de boli grave?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un studiu masiv realizat pe aproape o sută de mii de oameni arată beneficiile somnului REM. Această etapă a viselor scade riscul de Alzheimer și insuficiență cardiacă. Cercetătorii au analizat datele reale ale pacienților.

Somnul REM, etapa în care visăm cel mai mult, este asociat cu un risc mai scăzut pentru 83 de boli. Concluzia vine dintr-un studiu realizat pe aproape 96.000 de oameni, conform Science Alert.

Studiul a fost condus de o echipă de la Universitatea Medicală Capital din China. Cercetătorii au analizat datele a 95.559 de participanți la un proiect de sănătate din Marea Britanie.

Participanții au purtat dispozitive de monitorizare la încheietura mâinii timp de o săptămână. Tiparele de somn au fost corelate cu peste 1.000 de afecțiuni medicale. Durata medie de urmărire a fost de aproape nouă ani.

Somnul REM este etapa în care avem majoritatea viselor. Această etapă ar contribui la învățare și la dezvoltarea creierului.

Un somn REM mai lung a fost asociat cu un risc mai scăzut pentru 83 de boli. Printre ele se numără insuficiența cardiacă, boala Alzheimer, hipotensiunea și fibrilația atrială.

Somnul profund a fost asociat cu un risc mai mic pentru șapte boli. Printre ele sunt diabetul de tip 2 și boala Parkinson.

În schimb, un somn mai neregulat a fost corelat cu un risc mai mare pentru trei boli.

Treziri mai frecvente după adormire au fost corelate cu un risc crescut pentru șase boli. Cercetătorii au identificat în total 156 de asocieri semnificative între tiparele de somn și boli.

Între șase și opt ore de somn pe noapte par să fie un punct optim, notează cercetătorii. Un somn de sub cinci ore a fost asociat cu un risc mai ridicat pentru 37 de boli. Comparația s-a făcut cu somnul de șase-opt ore.

Asocierile cu somnul REM nu se explică doar prin durata mai lungă a somnului. Cercetătorii consideră că somnul REM ar putea acționa pe alte căi biologice decât somnul în general.

Studiul nu demonstrează o relație directă de cauză și efect. Datele despre somn provin de la dispozitive, nu din declarațiile participanților.

Cantitatea de somn REM depinde de durata totală a somnului și de cât de continuu este. Ritmul circadian perturbat, stresul și alcoolul pot reduce somnul REM. Cantitatea lui scade, de asemenea, în mod natural odată cu vârsta.