Un strămoș al omului a apărut mai devreme decât se preconiza. Fosilele arată că Homo erectus a fost prima specie de hominini care a prezentat semne de adaptare la viața terestră, dezvoltând picioare mai lungi și brațe mai scurte.
O nouă analiză sugerează că un strămoș al omului a apărut mai devreme decât se preconiza. Această specie a apărut cu aproximativ 200.000 de ani mai devreme decât se credea.
Analiza a fost publicată în Annals of Human Biology.
Descoperirea provine din cariera Drimolen, situată în apropiere de Johannesburg, Africa de Sud, parte a regiunii cunoscute drept „Leagănul Omenirii”. Cercetătorii au identificat aici o fosilă adultă, denumită DNH 127, care susține ipoteza că Homo erectus a apărut în sudul Africii în urmă cu două milioane de ani. O fosilă craniană descoperită anterior, DNH 134, fusese deja datată cu aceeași perioadă, însă îi aparținea unui copil, ceea ce îngreuna comparațiile.
Echipa a analizat 18 fosile, identificând speciile pe baza caracteristicilor anatomice și stabilind vechimea lor prin metode geologice, inclusiv datarea radioactivă.
Pe lângă fosila de Homo erectus, cercetătorii i-au atribuit alte 14 fosile speciei Paranthropus robustus, o rudă mai îndepărtată a oamenilor moderni, caracterizată prin maxilare masive și dinți mari, adaptați pentru mestecarea alimentelor dure. În timp ce Homo erectus evolua spre un creier mai mare și dinți mai mici, Paranthropus robustus dezvolta dinți mai mari și mușchi masticatori mai puternici.
„Aceste două specii umane au împărțit același teritoriu, iar fosilele amândurora au fost conservate în peștera Drimolen”, explică arheologul Jesse Martin, de la Universitatea La Trobe (Australia).
Deși Homo erectus îi aparține liniei evolutive care a supraviețuit și a contribuit la apariția oamenilor moderni, în urmă cu două milioane de ani, Paranthropus robustus era de peste zece ori mai numeros în regiunea Drimolen.
Noile fosile susțin și ideea că Paranthropus robustus a suferit modificări evolutive de-a lungul timpului. Analiza a evidențiat caracteristici ale maxilarului care nu fuseseră observate anterior, precum și variații anatomice între exemplare.
„Numărul mare de fosile descoperite la Drimolen oferă o perspectivă fără precedent asupra schimbărilor microevolutive care i-au modelat pe strămoșii oamenilor”, afirmă Martin.
Descoperirile contribuie la înțelegerea unei evoluții umane complexe, în care mai multe specii au coexistat, în loc să se succeadă într-o ordine simplă. Totuși, fosilele analizate sunt relativ fragmentare, iar prezența ambelor specii în această perioadă atât de îndepărtată va trebui confirmată prin cercetări suplimentare, scrie ScienceAlert.
Regiunea Drimolen încă oferă numeroase fosile care pot fi studiate și există posibilitatea unor noi descoperiri. Acestea ar putea clarifica motivul pentru care linia evolutivă a lui Paranthropus robustus a dispărut, în timp ce Homo erectus a avut un rol important în evoluția ulterioară a oamenilor.
„În acea perioadă, strămoșii noștri din specia Homo erectus păreau să aibă șanse foarte mici de supraviețuire”, spune Martin.
Cum mirosea Egiptul antic? Aromele pe care cercetătorii încearcă să le readucă la viață
Un colier din 42 de dinți, descoperit într-un mormânt vechi de aproximativ 5.000 de ani
O peșteră din Australia a păstrat secretele unor ritualuri bizare, vechi de 25.000 de ani