Inteligența Artificială contrazice paleontologii: Pământul nu a trecut prin cinci extincții în masă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Paleontologii au folosit învățarea automată pentru a crea cea mai exactă cronologie a preistoriei Pământului de până acum. Astfel, noua analiză contrazice cunoștințele actuale despre cele cinci extincții în masă.

Înregistrările fosile arată că extincția nu este consecventă. Multe specii din Cretacic nu au mai fost văzute niciodată după ce planeta a fost zguduită de impactul Chicxulub, dar aceasta nu este cea mai mare pierdere a diversității biologice pe care a suferit-o Pământul.

La sfârșitul perioadei permiene, de exemplu, o scădere a diversității în înregistrările fosile sugerează că o proporție și mai mare a speciilor a dispărut.

Alte trei extincții în masă, Ordovician, Devonian târziu și Triasic sunt, de asemenea, identificate în mod tradițional, și există bănuieli pentru încă una în Ediacaran. Acum, un model numit OneStrata a oferit noi indicii despre aceste evenimente.

Cea mai precisă cronologie a preistoriei Pământului

Paleontologii identifică extincțiile analizând prezența sau absența speciilor la intervale de un milion de ani. Știm că înregistrările fosile sunt incomplete, dar dacă o specie este găsită pe scară largă pe o perioadă de un milion de ani și nu se găsește în roci mai tinere, este rezonabil să presupunem că a dispărut atunci. Dacă suficiente specii dispar în același bloc, ai o extincție în masă.

Cu toate acestea, un milion de ani este un timp foarte lung. Majoritatea speciilor pierdute în timpul extincției în masă din Cretacic, se presupune că au dispărut în mai puțin de un an sau doi.

Se crede că alte extincții în masă s-au desfășurat pe o perioadă de 100.000 de ani sau mai puțin, dar este nevoie de mult efort pentru a produce o cronologie cu o rezoluție mai mare de un milion de ani.

O rotație mai lentă a speciilor

OneStrata face acest lucru mult mai ușor. Profesorul Shuzhong Shen de la Universitatea Nanjing din China și co-autorii au procesat date despre fosilele găsite în 31.000 de secțiuni din întreaga lume și au produs estimări ale momentului în care aceste fosile au fost depuse. Aplicând acest lucru la 2,8 milioane de fosile, autorii au estimat momentul dispariției a 110.000 de specii în blocuri de doar 1.000 de ani, scrie IflScience.

Privite în acest fel, trei dintre cele cinci mari extincții apar mult mai graduale decât în viziunea tradițională. Nu numai că speciile au dispărut mai încet, dar OneStrata crede că au apărut altele noi în același timp. Rezultatul este ceva asemănător cu o rotație mai lentă a speciilor.

Punerea la îndoială a celor cinci mari extincții în masă nu este o premieră. În ultimii ani, cercetătorii au contestat aspecte ale imaginii convenționale, constatând că efectele unor extincții în masă au variat în arborele vieții.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?

„Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Cea mai puternică agenție spațială din lume, în prag de „extincție”: Cum este decimată NASA de la interior?

Câte miliarde de T. Rex populau Pământul înainte de extincție?