„Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an în următoarele decenii, iar până la finalul secolului va rămâne doar o mică parte dintre ei dacă încălzirea globală nu va fi ținută sub control, arată un studiu.

Potrivit cercetării, acțiunile guvernelor în domeniul climei vor decide dacă, spre mijlocul secolului, Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an.

• Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu…
• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam

Câteva grade în plus pot face diferența dintre păstrarea a aproape jumătate dintre ghețarii planetei în anul 2100 sau a mai puțin de 10%. „Rezultatele noastre subliniază urgența unor politici climatice ambițioase”, a declarat glaciologul Lander Van Tricht, coordonatorul studiului.

De obicei, cercetătorii analizează pierderea de masă și de suprafață a marilor ghețari ai lumii, însă Van Tricht și colegii săi au urmărit să afle câți ghețari individuali ar putea dispărea anual în acest secol. Deși topirea ghețarilor mai mici are un impact mai redus asupra creșterii nivelului mării decât cea a ghețarilor mari, dispariția lor poate afecta semnificativ turismul și cultura locală, spun oamenii de știință.

„Dispariția fiecărui ghețar în parte poate avea efecte locale majore, chiar dacă aportul său de apă rezultată din topire este redus”, a explicat Van Tricht, de la ETH Zurich (Elveția) și Vrije Universiteit Brussel (Belgia).

Pământul va pierde 3.000 de ghețari în următoarele decenii

Coautorul studiului, glaciologul Matthias Huss, de la ETH Zurich, a participat în 2019 la o înmormântare simbolică a ghețarului Pizol din Alpii Elvețieni.

„Pierderea ghețarilor despre care vorbim aici este mai mult decât o problemă științifică. Ne atinge cu adevărat la nivel emoțional”, a spus el. Cercetătorii au analizat contururile obținute din satelit ale 211.490 de ghețari dintr-o bază de date globală, pentru a stabili anul în care vor dispărea cei mai mulți dintre ei, un concept pe care l-au numit „apogeul extincției ghețarilor”.

Au fost utilizate modele informatice pentru ghețari, în mai multe scenarii de încălzire, de la o lume în care temperaturile cresc cu 1,5°C față de nivelurile preindustriale până la una în care urcă la 4°C. În prezent, planeta pierde aproximativ 1.000 de ghețari pe an, însă studiul avertizează că ritmul se va accelera, notează ScienceAlert.

Numărul ghețarilor care dispar anual va atinge un vârf de 2.000 în jurul anului 2041, chiar și în cazul în care încălzirea este limitată la 1,5°C, pragul pe care țările s-au angajat să îl respecte prin Acordul de la Paris pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. În acest scenariu, în jurul anului 2100 ar mai rămâne 95.957 de ghețari, adică puțin sub jumătate din totalul de acum.

Organizația Națiunilor Unite (ONU) avertizează însă că încălzirea globală este pe cale să depășească pragul de 1,5°C în următorii ani. Conform proiecțiilor care indică o creștere a temperaturilor de 2,7°C în urma politicilor guvernamentale actuale, Pământul va pierde 3.000 de ghețari anual între 2040 și 2060.

Situația nu arată deloc bine

Până în 2100, într-o lume cu o încălzire de 2,7°C, ar supraviețui doar unul din cinci ghețari, respectiv 43.852. Într-un scenariu de tip „cel mai rău caz”, cu o creștere a temperaturilor de 4°C, până la 4.000 de ghețari ar putea dispărea în fiecare an la mijlocul anilor 2050.

La finalul secolului ar mai rămâne doar 9% dintre ghețari, adică 18.288. Momentul în care disparițiile ating un vârf diferă de la o regiune la alta, în funcție de dimensiunea și amplasarea ghețarilor.

În zonele cu preponderență de ghețari mici, precum Alpii Europeni și Anzii subtropicali, jumătate dintre ei ar putea dispărea în următoarele două decenii. În regiunile cu ghețari mari, cum sunt Groenlanda și periferia Antarcticii, vârful disparițiilor va fi atins mai târziu, spre finalul secolului.

Cercetătorii au subliniat că deși dispariția ghețarilor va atinge un maximum în toate scenariile, ritmul începe să scadă doar pentru că rămân tot mai puțini ghețari, iar cei mari au nevoie de mai mult timp pentru a se topi complet. De pildă, a explicat Van Tricht, ritmul pierderilor din Alpi va coborî aproape la zero până la sfârșitul secolului „pur și simplu pentru că nu vor mai exista aproape deloc ghețari”.

Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change.

Vă recomandăm să citiți și:

Urșii polari par să se adapteze la climate mai calde, arată un studiu

Everest, Chimborazo, Mauna Kea: care este cu adevărat cel mai înalt munte din lume?

Ce a descoperit o echipă de cercetători în structura termică de sub Groenlanda?

Mister vechi de un secol despre o zonă bizară din Atlanticul de Nord, rezolvat de cercetători