O altă tragedie prin care a trecut Regina mamă Elena a României

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dincolo de căsnicia tumultuoasă cu principele Carol, moștenitorul tronului României, principesa Elena avea să înfrunte o nouă dramă, de această dată pe fundalul tulburărilor politice și militare care au cuprins Grecia în anii de după Primul Război Mondial. În contextul războiului greco-turc și al crizei care zguduia Atena, principesa s-a văzut nevoită să ceară sprijinul guvernului român, într-un moment deosebit de dificil al vieții sale.

Principesa Elena a României, devenită ulterior regină-mamă, era fiica regelui Constantin I al Greciei și a reginei Sofia.

La 10 martie 1921, s-a căsătorit la Atena cu principele moștenitor Carol al României, iar în luna octombrie a aceluiași an l-a adus pe lume pe fiul lor, Mihai, viitorul rege al României.

Principesa Elena și catastrofa militară a Greciei

La numai un an după aceste evenimente, principesa Elena avea să se confrunte cu noi încercări, consemnate și de diplomatul român Raoul Bossy, aflat la post la Roma.

„Spre sfârșitul lui septembrie 1922, catastrofa militară a Greciei în Asia Mică dezlănțuie, la Atena, răscoala armatei și a flotei, pusă la cale de generalii Plastiras şi Condylis și de colonelul Gonatas.

Regele Constantin abdică și se adăpostește cu familia la Villa Igiea din Palermo. Curând după aceea sosește la Roma, în drum spre Sicilia, la părinții ei, Principesa Moștenitoare a României (Elena, n.r.), Lahovari (Alexandru Emanuel, ambasadorul Românei din Italia, n.r.) și cu mine o primim la gară. Sunt de față și bătrânul Metaxas, ministrul chemat al Greciei în Italia, cu soția sa.

Principesa Elena pare extrem de abătută. Fratele ei, George al II-lea, rămas nominal rege al elenilor, se clatină grozav pe tron (el este izgonit în octombrie 1923)”, scrie Raoul Bossy în memoriile sale.

Evenimentele escaladează la Atena

Evenimentele însă au continuat să escaladeze la Atena după abdicarea Regelui Constantin la 2 decembrie 1922. În urma unui proces înscenat, comitetul revoluționar de la Atena a ordonat executarea mai multor foști membri ai guvernului regelui Constantin, considerați responsabili pentru înfrângerea Greciei în războiul cu Turcia și pentru exodul dramatic al populației grecești din Smirna și Asia Mică.

„Astfel, – menționează Raoul Bossy – pier cu curaj și pe nedrept, fostul prim-ministru Gunaris (pe care-l cunoscusem la Conferința de la Genova), ministrul de externe Baltazzi (care mă decorase cu ordinul `George I` şi care a murit cu monoclul în ochi, sfătuind doar pe fiii săi să nu facă politică), Theotokis (a cărui văduvă, însoțită de tânărul Bubulis, s-a refugiat la Roma, unde ședea în același hotel cu mine: Albergo Palazzo), Stratos, Protopapadakis şi generalul Hadjanesti”.

Principesa Elena apelează la ajutorul guvernului României

În acest climat de profundă instabilitate din Grecia, principesa Elena a apelat la guvernul României, solicitând intervenția acestuia pentru a-l salva pe unchiul său, principele Andrei al Greciei, aflat în mâinile autorităților revoluționare grecești.

„Familia regală a Greciei, cufundată în durere, ia doliul la Palermo, iar Principesa Elena ne roagă să transmitem soțului ei și guvernului român un apel ca să intervină la Atena pentru salvarea unchiului ei, principele Andrei, arestat și dat în judecată de revoluționari.

Grație tuturor acestor demersuri, și mai ales a intervenției energice a guvernului britanic, principele Andrei al Greciei este salvat și îmbarcat pe un vas englezesc. Soția sa, frumoasa principesă Alice, născută Battenberg, precum și drăgălașele ei fetițe și băiețelul de câteva luni (viitorul duce de Edinburgh) sosesc la Roma, și am plăcuta datorie, ca însărcinat cu afaceri, să-i dau îmbucurătoarea veste a salvării bărbatului ei.

Prințul Carol trece și el prin Roma, unde rămâne doar câteva ore, îndreptând-se spre Palermo la soția și socrii săi”, precizează Raoul Bossy.

Zvonuri despre evenimentele din Grecia, consemnate de diplomatul român

Pe fondul tulburărilor din Grecia, au început să circule tot felul de zvonuri, potrivit cărora liderul politic grec Eleftherios Venizelos ar fi cerut public grațierea foștilor miniștri condamnați la moarte, dar ar fi solicitat în secret executarea lor. Relatarea, răspândită de regaliștii greci, era privită cu rezerve, din lipsa unor dovezi certe.

„Vești necontrolabile de la Atena pretind că Venizelos, din Paris unde se afla, ar fi trimis o telegramă în clar lui Plastiras cerând grațierea foștilor miniștri condamnați la moarte, dar că, în același timp, o telegramă a sa, cifrată la Legația Greciei, îndemna la grabnica executare a celor condamnați. Este atât de înfiorător încât, pentru memoria bărbatului de stat cretan, nu se poate acorda crezare desăvârșită acestui zvon, răspândit de regaliștii greci”, mai preciza Raoul Bossy.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cine a fost la un pas să devină soția regelui Carol I și regină a României?

Maria Antoaneta: regina controverselor, între mit, ură și realitate

Ultima regină a Egiptului: Ce dezvăluie noile scanări radar despre mormântul pierdut al Cleopatrei?

Regina Maria, așa cum au văzut-o aliații României: mărturia care impresionează și astăzi