Ultima regină a Egiptului: Ce dezvăluie noile scanări radar despre mormântul pierdut al Cleopatrei?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De mai bine de două milenii, locația exactă a mormântului Cleopatrei a VII-a a rămas unul dintre cele mai mari mistere ale arheologiei mondiale. Încă din Antichitate, moartea reginei în august anul 30 î.Hr. a lăsat în urmă o enigmă: unde a fost înmormântată ultima suverană a Egiptului? Istoricii Plutarh și Cassius Dio menționează că Octavian i-ar fi permis Cleopatrei o înmormântare alături de Marc Antoniu, dar nu oferă detalii despre locație. De-a lungul secolelor, au existat numeroase expediții care au căutat mormântul, de la exploratorii europeni din secolul al XIX-lea până la misiunile arheologice moderne din Alexandria și împrejurimi, însă niciuna nu a reușit să rezolve misterul.

În ultimii ani, căutarea a căpătat o turnură tehnologică, pe măsură ce echipele de cercetători folosesc scanări radar de mare adâncime și tomografii de rezistivitate electrică pentru a explora zona Taposiris Magna, un sit arheologic situat la aproximativ 45 de kilometri vest de Alexandria. Această abordare modernă încearcă să pătrundă dincolo de straturile de legendă și de transformările geologice care au mascat vestigiile antice.

Arheoloaga dominicană Kathleen Martinez, care a devenit cunoscută pentru dedicarea sa aproape obsesivă față de acest proiect, și-a consacrat ultimele două decenii explorării sitului de la Taposiris Magna. Martinez susține cu o convingere tot mai mare că mormântul Cleopatrei și al lui Marc Antoniu nu se află în zona palatelor scufundate din portul Alexandriei, ci în interiorul complexului religios dedicat zeiței Isis. În 2022, echipa sa a descoperit un tunel spectaculos, săpat în stâncă la o adâncime de aproximativ 13 metri și întinzându-se pe o lungime de peste un kilometru. Specialiștii l-au numit un „miracol geometric” care ar putea conduce direct către camerele funerare regale. O ipoteză care se bazează pe dorința Cleopatrei de a-și asocia moartea cu mitul lui Osiris și al lui Isis, zeități centrale ale religiei egiptene, legate de moarte și renaștere, oferindu-și astfel o nemurire divină care să contrazică umilința înfrângerii (În anul 31 î.Hr., Cleopatra și Marc Antoniu au fost învinși de Octavian – viitorul împărat Augustus – în bătălia de la Actium. Cu un an mai târziu, armata romană a cucerit Alexandria, iar ambii s-au sinucis pentru a evita capturarea. Octavian a anexat Egiptul, punând capăt dinastiei care durase aproape trei secole.)

Dincolo de descoperirile fizice, noile cercetări sugerează că regina Cleopatra a fost mult mai puțin seducătoarea tragică din literatura romană și mult mai mult un lider politic inteligent și calculat. Această perspectivă încearcă să demonteze propaganda care a distorsionat imaginea suveranei timp de secole. Departe de a fi fost doar personajul „femeii fatale” descris de cronicarii latini, dovezile istorice coroborate cu noile artefacte descoperite la Taposiris Magna ne prezintă o suverană care vorbea fluent nouă limbi și era singura din dinastia ptolemeică care învățase limba egipteană. De asemenea, Cleopatra a fost un strateg militar și un economist abil, capabil să mențină independența Egiptului într-o eră a expansiunii romane brutale. Mormântul ei, dacă va fi găsit intact, ar putea conține nu doar bijuterii din aur și artefacte regale, ci și documente și inscripții care să ofere o perspectivă directă asupra ultimei perioade de glorie a Egiptului Ptolemaic, perioada elenistică care a durat din 305 î.Hr. (când Ptolemeu I a devenit faraon) până în 30 î.Hr. (moartea Cleopatrei).

Echipele de explorare se confruntă însă cu dificultăți majore legate de geografia locului. Secole de activitate seismică și creșterea nivelului Mării Mediterane au transformat coasta egipteană într-un labirint de tuneluri inundate și structuri prăbușite. În ultimii ani, roboții subacvatici echipați cu senzori laser permit cartografierea unor secțiuni care până acum erau inaccesibile scafandrilor umani, oferind o imagine tridimensională a sitului. Cele mai recente investigații (2025) au confirmat existența unor structuri monumentale scufundate, care par să fi făcut parte din vechiul port regal, sugerând că locația căutată ar putea fi protejată de straturi groase de sedimente marine și ruine prăbușite. Zahi Hawass, figura emblematică a egiptologiei, deși sceptic în privința locației de la Taposiris Magna, recunoaște că suntem în cel mai avansat punct al investigației și că găsirea acestui mormânt ar echivala ca importanță cu descoperirea celui al lui Tutankhamon.

Dar până la aflarea locului de veci al uneia dintre cele mai faimoase regine ale lumii, Cleopatra continuă să fie o prezență hipnotică în conștiința noastră culturală. Succesul acestor expediții ar însemna nu doar găsirea unor rămășițe pământești, ci recuperarea vocii unei femei care a condus o parte din lume într-un moment de răscruce al civilizației.

Surse:

https://www.sciencealert.com/archaeologists-seeking-cleopatras-tomb-uncovered-a-geometric-miracle-tunnel

https://www.britannica.com/topic/Ptolemaic-dynasty

https://www.ancient-origins.net/weird-facts/cleopatra-languages-0016764

https://edition.cnn.com/2025/09/26/science/ancient-egyptian-port-discovery-cleopatra

https://www.nationalgeographic.com/history/article/cleopatra-tomb-port-taposiris-magna

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un adăpost rupestru excepțional, vechi de 10.000 de ani, a fost descoperit în Egipt

Ingredientele de mumificare egiptene pot fi identificate după miros, spun cercetătorii

Peste 200 de figurine egiptene „excepționale” au rezolvat un vechi mister

Ce au găsit arheologii într-o vază egipteană rară, dedicată „Marelui Rege” Xerxes