Înregistrările cântecelor păsărilor ar putea ajuta la salvarea speciilor în pericol

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cântecele păsărilor sunt o componentă importantă a supraviețuirii lor. Cercetările arată că reducerea populațiilor poate afecta modul în care puii învață să cânte, diminuându-le șansele de a-și găsi pereche. Înregistrările reconstruite cu ajutorul computerului și programele care includ „profesori” din aceeași specie ar putea contribui la păstrarea acestor cântece.

Un experiment realizat într-un parc din Buenos Aires a readus în atenție un cântec al vrabiei cu guler roșcat, înregistrat în anii 1960, dar dispărut din repertoriul local. Cercetătorii au recreat melodia pe baza unor notații desenate de mână și au redat-o în mediul natural. În mai puțin de trei luni, o pasăre din zonă a început să imite fragmente din cântec, potrivit The Guardian.

Deși specia nu este considerată amenințată la nivel global, experimentul oferă indicii despre felul în care tehnologia ar putea ajuta păsările ale căror populații sunt în declin. Aproximativ 4.000 dintre cele 10.000 de specii de păsări din lume sunt cântătoare și învață cel puțin o parte a repertoriului vocal de la alte exemplare.

Cântecele au un rol important în atragerea partenerilor și apărarea teritoriului. Masculii care reproduc melodii complexe și bine executate pot avea avantaje în reproducere. Atunci când populațiile scad, puii au mai puține ocazii să învețe cântecele specifice speciei și regiunii. Uneori, ajung să producă sunete neobișnuite sau să imite alte specii.

Experiențele de conservare arată însă că aceste abilități pot fi recuperate. Într-un proiect din Cornwall, cintezele de stuf mutate din Devon au dezvoltat inițial cântece mai lente, mai sărace și cu sunete neobișnuite. După opt ani, repertoriul lor vocal revenise la normal.

Un alt studiu, desfășurat în Australia, a urmărit mierlele melifere, o specie amenințată critic, a cărei populație sălbatică ajunsese la aproximativ 250 de exemplare. Păsările crescute în grădini zoologice au învățat cântecele specifice speciei prin interacțiunea cu masculi născuți în sălbăticie. Ulterior, unele dintre acestea au devenit, la rândul lor, „profesori” pentru generațiile următoare.

Specialiștii avertizează că simpla redare a unor înregistrări nu este întotdeauna suficientă. Interacțiunea cu alte păsări și familiarizarea cu dialectul local pot fi esențiale, mai ales atunci când exemplarele sunt mutate în alte regiuni.

Arhivarea sistematică a cântecelor și dialectelor ar putea deveni, astfel, un instrument important pentru conservarea biodiversității, iar tehnologiile bazate pe inteligență artificială ar putea deschide noi posibilități de instruire a păsărilor în viitor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Biologii au descoperit cele mai zgomotoase păsări din lume

Una din nouă păsări migratoare este amenințată cu dispariția

Un bărbat a fost prins în aeroport cu zece păsări vii în chiloți

O nouă fosilă dezvăluie complexitatea evoluției timpurii a păsărilor