Nu doar ceea ce mâncăm, ci și momentul în care luăm masa ar putea influența sănătatea ficatului. O cercetare realizată de specialiști de la Oregon Health & Science University (OHSU), din Statele Unite, a identificat o asociere între consumul de alimente seara târziu și apariția unor afecțiuni hepatice.
Studiul, publicat la 9 octombrie 2026 în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology, a analizat informații provenite de la aproape 200.000 de persoane și sugerează că programul meselor ar putea avea un rol mai important în sănătatea metabolică decât se considera anterior.
Echipa condusă de medicul hepatolog Robert Wilechansky a analizat datele din trei proiecte epidemiologice americane de lungă durată: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study.
În total, cercetarea a inclus 199.155 de participanți, monitorizați pe parcursul unei perioade mediane de aproximativ 16 ani.
Specialiștii au comparat obiceiurile alimentare raportate de participanți cu apariția ulterioară a unor afecțiuni hepatice.
Persoanele care declarau că mănâncă după cină sau în perioada destinată somnului prezentau un risc relativ cu aproximativ 20–30% mai mare de a dezvolta anumite boli hepatice, comparativ cu cele care nu aveau acest obicei.
Mai precis, analizele ajustate au indicat o asociere cu un risc cu aproximativ 31% mai mare de boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD) și cu 28% mai mare de ciroză.
Rezultatele au luat în considerare factori precum vârsta, indicele de masă corporală, aportul caloric, activitatea fizică și consumul de alcool.
Procentele exprimă diferențe de risc relativ, nu faptul că 30% dintre persoanele care mănâncă seara vor dezvolta o boală hepatică.
Ficatul participă la numeroase procese metabolice, inclusiv la reglarea glicemiei, prelucrarea grăsimilor și gestionarea rezervelor de energie.
Activitatea sa este influențată de ritmul circadian, sistemul biologic care coordonează procesele organismului în raport cu alternanța dintre zi și noapte.
Ritmul circadian nu reglează doar somnul. El influențează secreția hormonală, temperatura corpului și modul în care organismul utilizează nutrienții.
Andrew McHill, specialist în fiziologia somnului și a ritmurilor circadiene la OHSU și coautor al studiului, explică faptul că organismul poate metaboliza alimentele diferit atunci când acestea sunt consumate într-un interval în care ceasul biologic favorizează somnul.
Cercetările experimentale anterioare au indicat că alimentația nocturnă poate perturba reglarea glicemiei și alte procese metabolice.
Totuși, noul studiu nu a demonstrat direct că perturbarea ritmului circadian a produs afecțiunile hepatice observate. Acesta rămâne unul dintre mecanismele investigate.
Boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice, cunoscută anterior ca boală a ficatului gras nonalcoolic, se caracterizează prin acumularea excesivă de grăsime în ficat, în asociere cu factori de risc metabolici.
Afecțiunea este frecvent întâlnită la persoanele cu obezitate, diabet zaharat de tip 2 sau alte tulburări metabolice, dar poate apărea și în absența obezității.
În multe cazuri, boala nu produce simptome evidente și este identificată în urma analizelor sau investigațiilor imagistice.
Unele persoane dezvoltă inflamație și fibroză hepatică, iar în formele avansate boala poate progresa spre ciroză. Totuși, majoritatea celor care au ficat gras nu ajung să dezvolte ciroză.
Noul studiu sugerează că momentul consumului alimentar ar putea reprezenta un factor suplimentar de luat în considerare, alături de alimentația generală, greutatea corporală și activitatea fizică.
Nu există suficiente dovezi pentru stabilirea unei ore universale după care mâncatul devine periculos pentru ficat.
În cercetarea americană, alimentația târzie a fost definită prin consumul de alimente după cină sau în intervalul asociat culcării, nu exclusiv prin mesele luate după miezul nopții.
Prin urmare, ora 18:00 sau 20:00 nu poate fi considerată un prag medical valabil pentru toate persoanele.
Contează și ora de culcare, programul de lucru, durata somnului și calitatea alimentației.
De asemenea, un obicei alimentar repetat nu este echivalent cu o gustare ocazională.
Autorii subliniază că studiul este observațional, bazat pe informații raportate de participanți. Nu poate demonstra că mesele târzii provoacă direct ficat gras sau ciroză.
Robert Wilechansky consideră că evitarea consumului de calorii în orele apropiate de culcare ar putea reprezenta o măsură utilă pentru sănătatea metabolică.
Este însă o ipoteză care necesită confirmare experimentală.
Echipa OHSU pregătește un studiu clinic în care va monitoriza direct programul meselor, pentru a verifica dacă mutarea alimentației mai devreme în cursul zilei poate îmbunătăți indicatorii sănătății hepatice.
Până la apariția unor rezultate concludente, recomandările consacrate pentru sănătatea ficatului rămân o alimentație echilibrată, activitatea fizică regulată, menținerea unei greutăți sănătoase și limitarea consumului de alcool.
Noutatea cercetării constă în faptul că momentul meselor ar putea fi încă un element relevant pentru prevenția bolilor hepatice, nu că există deja o oră demonstrată științific după care trebuie să încetăm să mâncăm.
Surse:
https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(26)00755-X/pdf
https://news.ohsu.edu/2026/10/09/late-night-eating-may-be-bad-for-your-liver-study-suggests
Muzica poate influența gustul mâncării noastre, indică un nou studiu
Ce mâncau, de fapt, dinozaurii? Cel mai probabil alge marine, indică noi fosile
Ce se întâmplă în corpul și mintea noastră atunci când mâncăm afine zilnic?
Un expert explică de ce ne place să mâncăm gustări după cină