Ochii acestor broaște sunt atât de unici încât ar putea fi utilizați ca niște amprente

Ochii acestor broaște sunt atât de unici încât ar putea fi utilizați ca niște amprente. Identificarea repetată a unui animal sălbatic poate fi dificilă. În cazul păsărilor, cercetătorii pot folosi inele montate pe picioare, iar animalele cu pete sau dungi distinctive pot fi recunoscute după modelul blănii. Pentru unele specii de broaște, însă, identificarea este mai complicată. O specie de broască arboricolă din Amazonia oferă o soluție neașteptată: ochii săi aurii, traversați de linii negre, au modele unice pentru fiecare individ, în mod similar cu amprentele digitale umane.

„La vremea respectivă îmi făceam doctoratul și studiam pe teren, în Guyana Franceză, o altă specie de broaște, Allobates femoralis. Prima mea reacție a fost pur și simplu: ‘Ce ochi frumoși!’ Curiozitatea inițială s-a transformat treptat într-un interes real pentru această specie și mi-am dat seama cât de puține lucruri știm despre ea”, a povestit Mélissa Peignier, coautoare a studiului.

Ochii acestor broaște sunt atât de unici încât ar putea fi utilizați ca niște amprente. În sezoanele ploioase din 2021, 2022 și 2023, cercetătorii au desfășurat un proiect de capturare și recapturare pe o mică insulă dintr-un râu aflat în rezervația naturală Nouragues, din Guyana Franceză. Au înregistrat 392 de capturări, implicând 103 exemplare de Osteocephalus oophagus, pe care le-au identificat după modelele distinctive ale ochilor. Fiecare broască a fost fotografiată, iar imaginile au fost comparate cu ajutorul unei baze de date și al programului WILD-ID, care a verificat corectitudinea identificărilor.

Ochii acestor broaște sunt atât de unici încât ar putea fi utilizați ca niște amprente. Cât de precisă este identificarea?

Metoda a permis recunoașterea a 56-80% dintre exemplarele recapturate în cadrul aceluiași sezon. Cercetătorii au reușit chiar să fotografieze broaștele în timpul împerecherii fără să le întrerupă activitatea.

Noua tehnică reprezintă o alternativă la metoda mai veche numită amputarea degetelor, prin care cercetătorii îndepărtau anumite falange pentru a identifica animalele. Această practică este deosebit de problematică în cazul broaștelor arboricole, care depind de membre pentru a se cățăra.

„Alte studii au folosit amputarea unor degete. Personal, nu mă simțeam confortabil cu această abordare, mai ales că aceste broaște trăiesc în copaci și au nevoie de membre pentru a se cățăra”, a explicat Peignier, citată de IFL Science.

Din păcate, metoda nu este perfectă

Totuși, doar trei exemplare au putut fi identificate din nou în ani diferiți, ceea ce sugerează că metoda este mai eficientă pentru monitorizarea pe termen scurt, în interiorul unui singur an. Cercetătorii consideră că această situație reflectă mai degrabă schimbările din populația de broaște decât modificarea aspectului ochilor, însă sunt necesare studii suplimentare.

„Într-o lume în care biodiversitatea scade într-un ritm alarmant, este esențial să reducem la minimum impactul asupra animalelor pe care le studiem”, a declarat Peignier. Identificarea indivizilor pe baza unor caracteristici naturale ar putea diminua nevoia tehnicilor invazive, fără a compromite colectarea datelor necesare cercetării științifice.

Studiul a fost publicat în revista Herpetozoa.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. În care ocean trăiesc cei mai mulți rechini?

Topirea gheții din Arctica a accelerat din nou, avertizează un studiu

Test de cultură generală. Care este cel mai rotund animal?

Mușchii generează unde electrice care arată ca o rețea neuronală