Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut, susține o nouă teorie radicală

Un nou model cosmologic sugerează că Universul ar putea avea 26,7 miliarde de ani și ar putea să nu aibă nevoie de materie sau energie întunecată pentru a-și explica comportamentul.

Alternativa radicală la imaginea standard a cosmosului a câștigat atenție după ce cercetătorii de la Universitatea din Ottawa au raportat că a corespuns cu succes mai multor observații astronomice importante.

Modelul sugerează că Universul ar putea avea 26,7 miliarde de ani, aproape de două ori vârsta larg acceptată de 13,8 miliarde de ani, și că nici materia întunecată, nici energia întunecată nu sunt necesare pentru a explica, de fapt, comportamentul său.

Dacă cercetările ulterioare susțin aceste descoperiri, teoria ar putea oferi o explicație foarte diferită pentru modul în care a evoluat Universul. De asemenea, poate ajuta la rezolvarea uneia dintre cele mai enigmatice descoperiri ale astronomiei moderne: existența unor galaxii surprinzător de mari și mature într-un moment în care modelul convențional sugerează că abia ar fi trebuit să înceapă să se formeze.

Rajendra Gupta, profesor adjunct la Departamentul de Fizică al Universității din Ottawa, și cercetătorul postdoctoral Nikolaos Samaras au evaluat un cadru cosmologic alternativ, împotriva mai multor observații astronomice majore.

Universul ar putea avea 26,7 miliarde de ani

În loc să se bazeze pe materia întunecată și energia întunecată, modelul propune că unele dintre efectele atribuite acestor componente misterioase ar putea rezulta din schimbări în timp în constantele fizice fundamentale. Aceste constante ajută la determinarea modului în care interacționează particulele și forțele.

„Majoritatea modelelor emergente explică doar un set limitat de observații”, spune profesorul Gupta. „Un nou model nu trebuie să intre în conflict cu pilonii cosmologiei și astrofizicii, iar descoperirile noastre răspund acestei provocări”, a explicat echipa.

Testarea unei astfel de teorii fundamental diferite necesită mai mult decât ajustarea modelului standard. Modifică ecuațiile Einstein și Friedmann, care descriu gravitația și modul în care Universul se extinde. Ca rezultat, Gupta și Samaras au trebuit să dezvolte ecuații și programe de calculator adaptate în mod specific modelului lor pentru fiecare test.

Cercetătorii raportează că modelul a produs rezultate în concordanță cu mai multe măsurători astronomice majore. Un test important a implicat elementele luminoase create la scurt timp după Big Bang, inclusiv hidrogenul și heliul. Modelul alternativ a prezis abundențe care se potriveau cu cele calculate folosind cadrul cosmologic standard.

Un model cosmologic provocator

De asemenea, a fost de acord cu măsurătorile cronometrului cosmic, care permit astronomilor să reconstruiască istoria expansiunii cosmice prin compararea vârstelor galaxiilor la distanțe diferite. Aceste măsurători oferă o modalitate independentă de a examina modul în care rata de expansiune s-a schimbat de-a lungul a miliarde de ani.

Poate că cea mai interesantă implicație a modelului vizează însă cele mai vechi galaxii observate vreodată.

În modelul cosmologic standard, universul avea aproximativ 300 de milioane de ani în perioada cunoscută sub numele de Zorii Cosmici, când au apărut primele generații de stele și galaxii. Cu toate acestea, la aceeași deplasare spre roșu observată, noul model ar plasa vârsta universului la aproximativ 4,6 miliarde de ani.

Deși cercetătorii raportează rezultate încurajatoare în mai multe teste cosmologice majore, modelul rămâne o propunere neconvențională care necesită o examinare independentă suplimentară, scrie Sciencedaily.

Modelul cosmologic standard continuă totuși să explice o gamă largă de observații astronomice, iar orice înlocuire trebuie să demonstreze în cele din urmă un succes comparabil sau mai mare.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Doar 3 rânduri de calcule matematice exclud călătoria în timp în multe universuri posibile, afirmă un fizician

Suntem sau nu singuri în Univers? O echipă de astronomi a simulat un Pământ fără viață pentru a afla!

Telescopul ascuns în gheața Antarcticii care detectează „particulele-fantomă” ale Universului

Cum au schimbat Universul primele stele? Noi simulări fără precedent au aflat răspunsul