Home » Timp Liber » Alegerea noastra (iulie): Bucurestiul respira

Alegerea noastra (iulie): Bucurestiul respira

Publicat: 06.07.2007
Expresia „de n-ai aer“, care e acum o ironie haioasa, aplicabila in chip de ornament colorat unor constatari cu cele mai felurite teme, ar putea deveni, in curand, o gluma sinistra, pentru ca aerul nostru, acela bun, cel cu oxigen mult si dioxid de carbon putin, aerul adevarat, care hraneste viata, devine tot mai putin.

Ce bine, ca tare multa nevoie de aer avea! Expresia „de n-ai aer“, care e acum o ironie haioasa, aplicabila in chip de ornament colorat unor constatari cu cele mai felurite teme, ar putea deveni, in  curand, o gluma sinistra, pentru ca aerul nostru, acela bun, cel cu oxigen mult si dioxid de carbon putin, aerul  adevarat, care hraneste viata, devine tot mai  putin. Toata Romania, si mai ales orasele burdusite cu industrie si automobile, sufera de pe urma lipsei verdelui din ele si din jurul lor, de pe urma dis­pa­ritiei padurilor. Mult s-a taiat, putin a ramas. In 1989, spatiile verzi din Bucu­resti ocupau  34,7 milioane de metri patrati; in 2002 – numai vreo 16 milioane mp, iar in 2007… Gata, sa trecem la o nota opti­mista: in 2007, copacii au mai fost si plantati, nu doar taiati. Bucurestiul respira este un proiect initiat de CARPATCEMENT, care si-a pro­pus refacerea centurii de paduri a Bucures­tiului, ca sa avem si noi o capi­ta­l­a mai verde, mai vie, mai curata si mai ada­postita in fata vitregiilor climei, cu o bio­di­ver­sitate mai mare – toate aces­tea fiind beneficii aduse de fasiile de pa­dure ce se vor dezvolta din copacii plantati. In consecinta, anul acesta au fost si fost pusi in pamant 1.300 de pomisori, in doua localitati limitrofe Capitalei. Terenuri virane, oribile la vedere, care nu puteau fi descrise altfel decat ca depozite de gunoaie, au fost curatate si transformate in gazde pentru puieti. Cu multa grija si cu putin noroc, vom avea, peste doua decenii, in locul maidanelor murdare, cateva zavoaie de toata frumusetea. Contrar celor ce s-ar putea crede, nu e simplu; asemenea actiuni presupun o organizare com­plicata, motiv pentru care nici CARPAT­CE­MENT nu a fost singur, ci a lucrat in colaborare cu Asociatia Expertilor de Mediu, Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov, Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti, Adminis­tratia Nationala „Apele Române“ Giurgiu si SC RER ECOLOGIC REBU SA, plus voluntari ai orga­nizatiilor Eco-Sophia, Greenpeace si angajati ai firmelor Colliers International, TNT România, Portland Management si Leo Burnett & Target.  Asadar, cu initiative de acest gen (sa fie cat mai multe!) speram sa avem parte (copiii nostri – la maturitate, noi, adultii, macar la batranete) de mai multe petice verzi, dintre acelea care exis­tau pe vremea cand eram noi copii si de care ne amintim cu drag. Acum, tot cu drag, le asteptam.

Tags:
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Iți recomandăm
Cele mai noi articole
În anii 1930, un bărbat a navigat 50.000 de kilometri într-un caiac, din Germania până în Australia
În anii 1930, un bărbat a navigat 50.000 de kilometri într-un caiac, din Germania până în Australia
Pentru prima dată, astronomii au detectat zahăr în spațiul interstelar
Pentru prima dată, astronomii au detectat zahăr în spațiul interstelar
Oamenii de știință testează un nou propulsor spațial care nu folosește combustibil, ci doar câmpul magnetic al Pământului
Oamenii de știință testează un nou propulsor spațial care nu folosește combustibil, ci doar câmpul magnetic al Pământului
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cercetătorii au aflat ce anume determină mărimea creierului la animale și nu este ce au crezut până acum
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Cum se protejau de Soare oamenii preistorici? Făceau aceștia cancer de piele?
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Viața din adâncurile oceanului are o sursă de hrană secretă la care cercetătorii nu se așteptau
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Premieră istorică: Calculatoarele cuantice deschid calea către fuziunea nucleară
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Ce vor să afle oamenii de știință cu ajutorul „smartwatch-urilor” pentru plante?
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Cercetătorii au identificat o substanță care ar cauza Alzheimer
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
Test de cultură generală. Ce înseamnă etichetele de pe fructe?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
NASA caută oameni care să „călătorească” pe Marte. Ce presupune misiunea?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
Un studiu dezvăluie „paradoxul cremei de protecție solară”. Ce recomandă specialiștii?
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
O terapie bizară, prin care oamenii sunt îngropați de vii, a luat amploare în Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
Uniunea Europeană a majorat puternic importurile de gaze naturale din Rusia
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
40.000 de oameni au pornit o revoluţie care a schimbat cu totul soarta unui mare stat european
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Care este orașul din lume în care este ilegal să mori?
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Una dintre cele mai iubite brânzeturi din lume, în pericol din cauza valurilor de căldură
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană
Republica Moldova primește 120 de milioane de euro de la Uniunea Europeană