Home » Cultură » Experimentand trecutul

Experimentand trecutul

Publicat: 09.08.2007
Dragos Gheorghiu este director de cercetare si coordonator al departamentului de Studii si Cursuri Postuniversitare din cadrul Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti

Setea de a descoperi a modelat intreaga istorie umana si in special pe aceea a epocii moderne; marile descoperiri geografice au fost insotite de descoperiri cronologice, precum cea a Antichitatii in Renastere sau a preistoriei in secolul al XIX-lea. Paradoxal, putem afirma ca astazi, cand satelitii au scanat toata suprafata terestra, incat nu se mai gasesc pete albe pe harti, exista totusi un imens teritoriu necunoscut, care este Trecutul preistoric.

Acesta se sustrage inca investigatiilor stiintei pozitiviste fie si prin faptul ca simpla descriere a culturii materiale din vechime, promovata de arheologia traditionala, nu este suficienta pentru a descoperi complexitatea vietii din trecut. Este nevoie de o alta abordare, iar pe aceasta o poate oferi doar experimentul arheologic. Experimentul il implica pe actant in retrairea senzoriala a etapelor tehnologice ale procesului de constructie a obiectelor si il transforma pe arheolog in actorul care incorporeaza senzatii asemanatoare celor simtite de oamenii din vechime, refacand gesturile lor si reconstruind formele lucrurilor disparute. O arheologie a simturilor si a gesturilor este totusi o recuperare personala a trecutului si de aceea e intransmisibila in totalitate fara o participare directa la experiment.

Experimentalistul va incerca, mai ales prin evocari, sa prezinte rezultatele experimentarii personale a trecutului, reconstituind, de exemplu, din cioburi si fragmente de pereti interioarele preistorice, in acelasi timp cu o recuperare a actiunilor si a gesturilor oamenilor de demult. Cu toate neajunsurile datorate limitelor pe care le presupune evocarea experientei personale, prezentul numar al revistei DESCOPERA incearca sa evoce pentru cititorii sai un fragment de preistorie din locul numit azi Vadastra, prin prezentarea unor experimente legate de construirea de vase, cuptoare si locuinte.

Timp de mai multi ani, la Vadastra, profesori si studenti de la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti, arheologi de la prestigioase universitati din Marea Britanie, Franta si SUA, dar si sateni – adulti si copii – au fost actorii unei veritabile piese de descoperire si experimentare a trecutului: au cautat vechile surse de lut pentru modelaj, au lucrat vase dupa canoanele neolitice de constructie si decorare, au ars mii de vase in cuptoare cu platforma perforata si, in final, au construit o casa in care au depus o parte dintre vasele si figurinele construite de ei. Daca rolul nostru s-a terminat acum, decorurile pe care le-am lasat la Vadastra vor functiona intr-o alta piesa, in care casa preistorica va deveni amfiteatrul unde satenii vor evoca, pentru turisti, un fragment al trecutului pe care l-au experimentat alaturi de noi.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
De ce prețurile petrolului din România rămân neschimbate?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?