Home » D:News » „Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi

„Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi

„Plasele de păianjen” din intestinul uman capturează microbii periculoşi
Publicat: 23.06.2012
Un mecanism de apărare necunoscut până de curând a fost descoperit de cercetătorii americani de la Universitatea California - Davis: reţele microscopice de filamente proteice „prind în plasă” microorganismele din intestin, împiedicându-le să adere la pereţii intestinali şi să producă iritaţii.

„Plasele” sunt alcătuite dintr-o proteină numită alfa-defensina umană 6 (HD6 – human alpha defensin 6). Anterior se credea că această proteină ar putea omorî direct microorganismele patogene, de exemplu perforând pereţii celulari ai acestora, aşa cum fac alte proteine din acelaşi grup (defensine), de pildă HD5.

În schimb, recent s-a dovedit că HD6 funcţionează altfel: în mediul potrivit, moleculele de proteină se leagă unele de altele, formând o reţea fibroasă în care se prind celulele de bacterii sau fungi, care sunt astfel împiedicate să se aglomereze la baza vilozităţilor intestinale (micile proeminenţe de cca. 1 mm ale mucoasei intestinului subţire, care au rolul de a mări suprafaţa de absorbţie a acesteia), unde se găsesc glandele intestinale.

Aceste glande (denumite şi criptele intestinale sau criptele Lieberkuhn) sunt formaţiunile responsabile de reînnoirea mucoasei intestinale, generând permanent noi celule. Orice microorganisme pătrunse în cripte reprezintă un pericol pentru integritatea mucoasei.

De aceea, reţeaua de proteină HD6 împreună cu proteina HD5 „au grijă” ca niciun microorganism să nu ajungă până la cripte.

La persoanele care suferă de boli inflamatorii ale intestinului – în special maladia Crohn, care afectează porţiunea terminală a intestinului subţire – nivelurile acestor proteine sunt mai reduse decât normal, sugerând că scăderea nivelului de protecţie a criptelor de către defensine ar fi un factor important în apariţia bolii.

Cercetătorii urmăresc, în continuare, să afle cum disting defensinele microorganismele patogene de cele utile corpului uman. Descoperirea ar putea avea implicaţii foarte importante în tratarea unor boli inflamatorii intestinale.

Sursa: New Scientist

Foto: Copyright 2012, Charles Bevins laboratory

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase