Home » Cultura » Cei ce dansează cu şerpii

Cei ce dansează cu şerpii

Nicu Parlog 10.11.2013
Alături de elefanţii domesticiţi, procesiunile religioase originale şi vânătoarea de tigri, îmblânzitorii de şerpi au fost timp de milenii unele dintre simbolurile definitorii pentru cultura şi civilizaţia indiană. La început de mileniu trei, tagma celor ce cunosc tainele celor mai periculoase vietăţi ale vechii Indii este pe cale a dispare sub ochii noştri. Se pare că oamenii care îşi câştigă existenţa din spectacolele stradale cu şerpi, duc o bătălie deja pierdută cu legile tot mai dure de protecţie a Naturii, precum şi cu explozia fără precedent a unor forme alternative de distracţie precum Internetul şi televiziunile prin cablu.
 
Ophiolatria – bizarul cult al şerpilor
 
Sherman şi Madge Minton, doi experţi herpetologi de talie mondială, notează în valoroasa lor lucrare intitulată „Venomous Reptiles” că venerarea şerpilor, sau ophiolatria, cum i se spune în limbaj specializat, este o practică religioasă ale cărei urme se pierd în preistoria Indiei Dravidiene, cu mult înainte de invazia triburilor ariene în subcontinentul indian.
 
Alţi cercetători fac o paralelă deloc forţată între cultul fertilităţii masculine, în speţă cultul falic, care era practicat în India cu peste 5.000 ani înainte de Hristos. Cu toate acestea, deşi legăturile dintre simbolismul şarpelui şi cel falic sunt întâlnite în aproape toate religiile, în fabuloasele mitologii şi religii hinduiste şerpii aveau o importanţă mult mai complexă.
 
Cobră în timpul spectacolului    Cobră în timpul spectacolului

 
Aici, în ţara răvăşită de ploi musonice devastatoare şi de perioade de secetă cumplită, şerpii au fost văzuţi din cele mai vechi timpuri drept vieţuitoarele care erau responsabile pentru aceste extreme ale climei regionale. Când venea musonul, şerpii îşi părăseau vizuinile subpământene şi se urcau în locuri înalte, în copaci şi pe clădiri pentru a scăpa de ape. Însă acolo dădeau peste oamenii care îşi căutau de asemenea refugiul.
 
Zeităţile Nagas luau cel mai adesea înfăţişarea unor cobre    Zeităţile Nagas luau cel mai adesea înfăţişarea unor cobre

 
Cum multe specii de şerpi erau veninoase, sosirea fiecărui sezon musonic era marcată de numeroase decese din rândul oamenilor. Astfel, cultul şerpilor a dobândit o dimensiune redutabilă. Apariţia reptilelor în perioada inundaţiilor, urmată de fertilitatea adusă de ape pentru terenurile agricole, situaţie suprapusă cu decesele inevitabile priduse de muşcături, a dus la apariţia şi consolidarea cultului aşa numiţilor Nagas, zeităţi ale apelor cu trup de şarpe.
 
Hinduismul i-a personificat pe aceşti Nagas cu înfăţişare de şerpi cobra, iar zeul Şiva, cel mai vechi dintre zeităţile trinităţii hinduse este considerat şi zeu peste toţi şerpii şi Nagaşii. Zeu Vişnu se odihneşte deseori pe trupul încolăcit al lui Naga Shesha cobra cu o mie de capete, pe care Brahma a numit-o stăpân al tuturor reptilelor. Chiar şi în budism există multe legende cu privire la rostul şi faptele zeităţilor şarpe.
 
Chiar şi astăzi în India se crede că fiecare cobră sau alt şarpe posedă o părticică din spiritul lui Naga Shesha, iar mulţi dintre descendenţii de azi ai familiilor princiare indiene susţin că strămoşii lor vin din negurile timpului, din vremurile când oamenii erau puri şi obţineau binecuvântarea Nagaşilor care vegheau asupra lor.
 
Urmaşii preoţilor şerpilor
 
În mod tradiţional, familiile îmblânzitorilor de şerpi descindeau din preoţii cultului Nagaşilor care rătăceau din sat în sat în timp ce ofereau spectacole publice. Proba şarpelui era una deosebit de dură. Asta deoarece, în mod tradiţional, nu se smulgeau colţii veninoşi ai reptilelor, cum se întâmplă astăzi în majoritatea cazurilor, dresorii trebuind să fie cu adevărat talentaţi şi dedicaţi tehnicilor de lucru cu şerpii.
 
Odată ce un astfel de îmblânzilor a cucerit încrderea oamenilor, mulţimile cred că acesta se bucură de biencuvântarea şi protecţia zeităţilor Nagas. În mod obişnuit, îmblânzitorii de şerpi erau chemaţi şi pentru a captura şi muta din casele sătenilor şerpii veninoşi care se aciuiseră acolo, şi care prezentau un real pericol.
 
Practica îmblânzirii şerpilor nu este deloc scutită de riscuri pentru oameni    Practica îmblânzirii şerpilor nu este deloc scutită de riscuri pentru oameni

 
Echipamenul unui om din tagma aparte a celor care trăiesc literalmente pe spinarea şerpilor constă  aşa numit-ul Bheen, sau fluierul tipic din care acesta cântă, coşul pentru şerpi şi bineînţeles, şerpii.
 
Cei mai căutaţi sunt cei din speciile de cobre, apreciaţi pe baza importanţei lor religioase şi efectului vizual. Cobrele sunt fără îndoială periculoase, au reflexe incredibil de iuţi, au o talie relativ mare pentru un şarpe veninos şi prezintă o siluetă inconfundabilă datorită mantalei lor caracteristice pe care o expun atunci când se simt intimidate şi vor să-şi alunge duşmanii.
 
Fluierul Bheen este un instrument muzical compus de fapt din două fluiere unite unul de celălalt cu fâşii de bambus şi lipite cu ceară de albine de o un mic vas circular care permite sunetele nazale şi stridente, atât de apreciate de mulţimile de curioşi. Melodiile sunt monotone dar ascuţite în stilul muzical indian. Cu toate acestea, îmblânzitorul cântă strict pentru el şi pentru mulţime. Toţi şerpii din lume sunt prin definiţie surzi.
 
Bătăile în capacul coşului au scopul de a alerta cobra iar apariţia bruscă a Bheen-ului o face să creadă pe cobră că acesta este asversarul, prin urmare nu-l scapă din ochi, se ridică şi-l urmăreşte în funcţie de mişcările şi gesturile omului. De aici apare pentru privitori aparenţa unui dans al reptilei înfuriate.
 
Cobra este cel mai căutat şarpe indian de către îmblânzitori    Cobra este cel mai căutat şarpe indian de către îmblânzitori

 
Când omul vede totuşi că şarpele şi-a pierdut interesul, nu face decât să-l atingă sau să-l ameninţe cu instrumentul muzical, pentru ca actorul cu solzi şi venin să mai aibă câteva ieşiri agresive, necesare pentru menţinerea nivelului de adrenalină al privitorilor.
 
Rareori, doar bătrânii îmblânzitori mai fac astăzi spectacole stradale în care să folosească cobre cu colţii intacţi. Majoritatea retează scurt dinţii străbătuţi de canalele pe unde se scurge veninul. Alţii, lipsiţi de experienţă şi de umanitate, taie nu doar colţii dar smulg şi glandele cu venin, fapt care duce de cele mai multe ori la o hemoragie masivă urmată de moartea animalului nevinovat. Unii îmblânzitori preferă să lase dinţii cobrei, dar în ziua premergătoare spectacolului cos pur şi simplu gura şarpelui…
 
În oraşele mari ale Indiei, unde competiţia dintre îmblânzitori este acerbă, unii dintre aceştia oferă şi numere extra pentru privitori. Adică orgnizează în plin maidan al Indiei lupte dintre cobre şi manguste, inamicii naturali ai şerpilor. Evident, mangustele câştigă de fiecare dată.
 
Când documentarele cu animale distrug o tradiţie milenară
 
Astăzi, tagma îmblânzilorilor de şerpi o duce foarte greu în India natală. Mulţi dintre ei sunt în vârstă şi se ocupă de asta de când erau copii. Altceva nu ştiu să mai facă. Nu se pot întreţine din surse de venituri alternative. Oamenii îşi văd ocupaţia periclitată şi de noile măsuri ale legislaţiei indiene cu privire la protecţia naturii şi a animalelor.
 
În plus, au primit în ultimii ani o puternică şi neaşteptată lovitură şi din partea documentarelor TV despre animale sălbatice.
După ce oamenii văd atâtea documentare cu şerpi la televizor, încep să-şi piartă frica şi curiozitatea faţă de aceste reptile. Dacă lucrurile continuă în direcţia asta, atunci mă văd nevoit să nu-mi mai învăţ fii să umble cu şerpi, căci vor muri de foame când vor fi mari”, declară Pitam Nath, un îmblânzitor tradiţional din satul Morban aflat în apropierea capitalei Delhi, citat de revista National Geographic.
 
Şarpele urmăreşte atent mişcările instumentului muzical Bheem    Şarpele urmăreşte atent mişcările instumentului muzical Bheem

 
De aceeaşi părere este şi Suresh Sharma, un herpetolog din statul indian Punjab care menţionează o întreagă colonie de îmblânzitori de şerpi care s-a reprofilat în colectare de metale, reziduuri plastice şi curăţatul covoarelor pentru că au ajuns să câştige mai bine din aceste ocupaţii decât din spectacolele stradale.
 
Dr. Sharma mai declară printre altele că în epoca televiziunii, chiar şi oamenii din satele sărace au ajuns să fie sceptici cu privire la spectacolele cu şerpi, despre care credeau în mod normal că au o aură mistică şi sunt chiar înfluenţate de divinităţi.
„Oamenii au învăţat multe despee biologia şi obicieurile şerpilor prin intermediul documentarelor, aşa că nu mai pot fi păcăliţi de trucurile îmblânzitorilor. Acum oamenii ştiu că şerpii nu sunt atât de răi şi agresivi cum le spuneau îmblânzitorii, şi nu trebuie să intre în panică oridecâte ori văd o cobră”, continuă Dr. Sharma.
 
Chiar şi un îmblânzitor vârstnic şi susţinător înveterat al spectacolelor cu şerpi, cum este Ram Nath se vede nevoit să accepte apusul acestei ocupaţii.
 
Bătrân îmblânzitor de şerpi din Delhi    Bătrân îmblânzitor de şerpi din Delhi

 
Ram Nath declară că în urmă cu zece ani, în satul Rajpura, situat la 50 kilometri vest de Delhi, erau aproximativ 200 de familii ale îmblânzitorilor de şerpi. Astăzi există doar 20 de familii care se mai ocupă cu aşa ceva. Numai timpul va arăta dacă populaţiile de şerpi din India vor creşte odată cu dispariţia acestei tradiţii, sau vor avea de suferit mai mult de pe urma creşterii populaţiei umane şi implicit a presiunii antropice.
 
Oricum ar fi, se pare că şerpii Indiei au astăzi nevoie de ajutorul urgent al zeităţilor Nagas din vechime, care veghează peste destinul acestor animale încă neînţelese de oameni.
 
Cele mai noi articole
„Mic dejun la Tiffany”. Ce au crezut inițial directorii Paramount despre film
„Mic dejun la Tiffany”. Ce au crezut inițial directorii Paramount despre film
Noi cercetări arată că rechinii folosesc câmpul magnetic al Pământului ca un compas
Noi cercetări arată că rechinii folosesc câmpul magnetic al Pământului ca un compas
Rezultatele la testele IQ continuă să crească, însă devin oamenii cu adevărat mai inteligenți?
Rezultatele la testele IQ continuă să crească, însă devin oamenii cu adevărat mai inteligenți?
Oamenii de știință avertizează că omenirea este mai mult ca sigur sortită pieirii
Oamenii de știință avertizează că omenirea este mai mult ca sigur sortită pieirii
Ford a patentat o tehnologie care ar permite afișarea reclamelor direct în bordul mașinii
Ford a patentat o tehnologie care ar permite afișarea reclamelor direct în bordul mașinii
Câte dintre companiile mici și mijlocii din România susțin nevoia de roboți software
Câte dintre companiile mici și mijlocii din România susțin nevoia de roboți software
Maşinile electrice, mai ieftine decât cele pe combustibil fosil până în 2027
Maşinile electrice, mai ieftine decât cele pe combustibil fosil până în 2027
Un consum prea mare de sare ar putea afecta celulele sistemului imunitar
Un consum prea mare de sare ar putea afecta celulele sistemului imunitar
Virgin Hyperloop, transportul viitorului prin capsule magnetice plutitoare
Virgin Hyperloop, transportul viitorului prin capsule magnetice plutitoare
Au șerpii urechi? Răspunsul i-ar surprinde pe mulți
Au șerpii urechi? Răspunsul i-ar surprinde pe mulți
O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă
O fosilă fantastică din Jurasic surprinde un prădător care devine la rândul său pradă
Eva Braun, amanta pe care Adolf Hitler a ținut-o mult timp ascunsă
Eva Braun, amanta pe care Adolf Hitler a ținut-o mult timp ascunsă
Ziua în care ”fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Ziua în care ”fecioara din Orleans” a intrat în rândul sfinţilor
Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea?
Prețul argintului a crescut cu peste 70% în decurs de un an. Cât va mai dura creșterea?
Preadolescenţa poate însemna bătăi de cap pentru părinţi. Ce recomandă specialiştii
Preadolescenţa poate însemna bătăi de cap pentru părinţi. Ce recomandă specialiştii
Pocahontas, „prințesa indiană” devenită un simbol al culturii americane
Pocahontas, „prințesa indiană” devenită un simbol al culturii americane
Există o legătură între mărimea nasului și cea a penisului
Există o legătură între mărimea nasului și cea a penisului
„Fosilă vie” considerată dispărută de 273 milioane de ani, descoperită pe fundul Oceanului Pacific
„Fosilă vie” considerată dispărută de 273 milioane de ani, descoperită pe fundul Oceanului Pacific