Prima pagină Cultura

Misterul cimitirului cu peste un milion de mumii (Galerie FOTO)

Roxana Ruscior 01.05.2015 | ● Vizualizări: 1708
Scheletul unei femei blonde, în cimitirul Fag el-Gamous     (Foto: BYU Excavation Egypt) + zoom
Galerie foto (6)

Ar fi putut să fie una din cele mai importante descoperiri arheologice ale anului 2014, dar totul s-a transformat într-un uriaş scandal. Echipa de arheologi care anunţase descoperirea unui cimitir egiptean cu peste un milion de mumii şi-a pierdut acum dreptul de a mai lucra la acest sit.

Descoperirea a fost anunţată recent de o echipă de cercetători de la Universitatea Brigham Young din Provo, Utah, care săpau de peste 30 de ani în situl arheologic Fag el-Gamous din Egipt.

Kerry Muhlestein, coordonatorul proiectului, a anunţat oficial, într-o lucrare prezentată la Study of Egyptian Antiquities Scholars Colloquium de la Toronto că a găsit aici un cimitir antic, unde sunt peste un milion de mumii.

Mumiile datează din epoca romană şi bizantină, adică din secolele I-VII e.n. Desigur, doar o mie de mumii au fost dezgropate până acum, dar calculele făcute de arheologi  estimează că aici se află în total peste un milion de cadavre, cimitirul fiind unul uriaş, anunţase Kerry Muhlestein.



 

Mumii neobişnuite descoperite în necropolă

 

Nu doar dimensiunea cimitirului este surprinzătoare, ci şi multe din mumiile de aici. Spre deosebire de majoritatea mumiilor egiptene, acestea nu aparţin elitei, ci unor oamenii care au fost foarte săraci.

Pin urmare, mumificarea lor a fost simplă, naturală, ei neavând nici măcar sicrie. Puţina lor avere a fost îngropată cu ei, în gropi comune: bucăţi de pânză din in, sticlă sau încălţăminte, toate modeste, dar frumos lucrate.

Nimeni nu ştie însă de unde proveneau aceşti oameni, în apropiere fiind localităţi mici, unde nu puteau locui aşa de mulţi oameni.

Mormintele din necropolă    (Foto: Kerry Muhlestein)

Printre mumiile mai bizate găsite aici se numără un copil, un bărbat foarte înalt şi femei cu părul roşcat sau blond.

Copilul era probabil o fetiţă, care a murit la 18 luni şi a fost îngropată cu respect şi atenţie. Arheologii au găsit un colier la gâtul micuţei şi câte două brăţari la mâini, iar trupul ei fusese învelit într-o tunică.

Cea mai ciudată este mumia unui bărbat care avea peste 2 metri înălţime. Fiind foarte înalt, trupul lui a fost îndoit de la mijloc, pentru a încăpea în groapa făcută, spune Muhlestein.

Pe atunci, o asemenea înălţime era ceva foarte neobişnuit, mai ales având în vedere dieta modestă a egiptenilor din Antichitate.

Este posibil ca bărbatul să fi avut o boală provocată de un exces al hormonului de creştere, dar cercetările trebuie continuate pentru a se stabili exact de ce era aşa de înalt.

Momentul în care arheologii măsoară o mumie    (Foto: Kerry Muhlestein)

Arheologii doreau să realizeze o bază de date despre toate mumiile găsite aici, pentru a putea înţelege stilul de înhumare folosit.

Un alt detaliu interesant este că persoanele cu părul blond erau înhumate într-o anumită regiune a cimitirului, iar cele cu părul roşcat în altă regiune, explică Muhlestein.

Este posibil ca anumite zone din necropolă să fi aparţinut unor familii sau unor grupuri etnice, dar aceste teorii trebuie la rândul lor verificate. Lângă morminte se află şi o mică piramidă.

Toate aceste detalii au fost prezentate în numeroase publicaţii din întreaga lume, descoperirea devenind foarte cunoscută şi dezbătută. Din păcate însă, declaraţiile lui Muhlestein l-au deranjat pe ministrul egiptean al culturii, Youssef Khalifa.

El spune că aceste afirmaţii sunt mincinoase. În primul rând, au fost găsite doar 1.700 de mumii până acum, deci nimeni nu poate spune sigur că în total sunt peste un milion. În al doilea rând, termenul de mumii nu ar fi corect folosit.

La necropola Fag el-Gamous au fost deshumate practic oase şi schelete complete, aflate în diferite stadii de mumificare naturală, prin uscare, unele din ele fiind învelite cu bucăţi de pânză. Nici vorbă de o mumie în adevăratul sens al cuvântului, care presupune îmbălsămarea cadavrului, adaugă Youssef Khalifa.

Mâna cu brăţară a copilului    (Foto: Kerry Muhlestein)

Astfel, el a anulat autorizaţia care permite arheologilor de la Universitatea Brigham Young să continue aici săpăturile, aceştia fiind obligaţi să întrerupă deocamdată orice activitate.

Potrivit autorităţilor egiptene, o singură mumie adevărată a fost găsită la Fag el-Gamous, în anul 1980, iar de atunci aceasta este expusă la Muzeul Egiptean din Cairo.

 

Cum se mumifica un cadavru?

 

Date recente, publicate de cercetătorii de la Universităţile York, Macquarie şi Oxford arată că vechii egipteni au început să mumifice cadavrele în urmă cu 6.000 de ani, acest ritual fiind deci mult mai vechi decât credeau iniţial istoricii.

Mumificarea se făcea nu doar pentru faraoni şi nobil, ci şi pentru unele animale considerate sacre.

Egiptenii credeau că oamenii au nevoie de trup şi după moarte, pentru a putea învia şi trăi veşnic în lumea zeilor, de aceea cadavrele trebuiau conservate cât mai bine posibil, ca să nu se descompună.

Unele din cele mai vechi dovezi de mumificare includ bucăţi de in folosite la învelirea trupului, pânza fiind acoperită cu răşini speciale, care aveau rol antibacterian, oferind astfel o barieră de protecţie.

Era de fapt un amestec care conţinea răşină de pin, plante aromatice şi petrol, de aceea substanţele folosite erau scumpe.

Istoricii ştiu câteva aspecte legate de procesul de mumificare, dar din păcate papirusurile descoperite oferă mai mult informaţii despre ritualul religios care însoţea îmbălsămarea, nu despre tehnica în sine.

Mumie la British Museum    (Foto: Klafubra)

Cu toate acestea, ştim că primul pas pentru obţinerea unei mumii era eviscerarea cadavrului. Apoi trupul era spălat cu uleiuri speciale şi vin de palmier. Interiorul corpului era umplut cu natron, substanţă care se turna şi peste piele, pentru a usca foarte repede cadavrul.

Organele interne, după ce erau scoase, erau uscate într-un mod similar şi puse în vase speciale, numite canope. Procesul de deshidratare dura aproximativ 40 de zile.

După ce mumia era deja uscată, era învelită în straturi de pânză de in, printre care preoţii puneau amulete mici, care să apere trupul. La final, peste pânză era turnată răşină, care se împiedice umezeala să pătrundă la trup. Răşină se turna şi peste sicriu, ca să-l sigileze.

Aceste motode avansate de îmbălsămare erau destinate doar persoanelor foarte bogate, pentru că includeau şi ritualuri religioase elaborate, deci prezenţa mai multor preoţi.

Apogeul acestei tehnici a fost atins în epoca Regatului Nou (1550 î.e.n - 1000 î.e.n.), iar metoda a fost folosită inclusiv în perioada romană, decăzând după apariţia creştinismului.

În afara de aceste metode speciale folosite, mumiile se pot obţine pe cale naturală. Este celebru cazul lui Ozi, conservat perfect în gheaţă, dar şi mumiile aztece şi incaşe din Mexic şi America de Sud.

Acestea erau realizate simplu, prin expunerea la frig, fiind cunoscute şi sub numele de mumii de gheaţă. Ele au fost găsite pe platourile de munte, la mare înălţime şi sunt perfect conservate, una din cele mai cunoscute fiind al fetiţei Juanita.

Istoricii cred că acestea au fost de fapt victimele unor sacrificii umane. Cei aleşi, de obicei copii sau adolescenţi, erau lăsaţi să moară de frig în vârful munţilor, trupurile lor fiind astfel păstrate natural.

Mumia fetiţei Juanita, descoperită în Peru în 1995. Datează din perioada 1450-1480    (Foto: Wikipedia)

Nu doar frigul poate conserva un cadavru, ci şi căldura uscată din deşert. De fapt, istoricii cred că astfel au observat vechii egipteni să trupurile pot fi uscate şi conservate după moarte. Primele metode de mumificare au fost cele naturale, indiferent de statutul social.

Trupul era înhumat în nisip, în gropi puţin adânci, astfel că nisipul fierbinte al deşertului usca repede cadavrul, care nu se mai descompunea, ci se mumifica.

Acest fenomen a avut loc şi în cazul celor din necropola Fag el-Gamous, pentru că, deşi în acea perioadă mumificarea ritualică era încă folosită, oamenii săraci nu îşi puteau permite acest lux.

Surse: Live Science, Huffington Post, io9