Istoria succesiunilor din Casa Regală a României. MAREA PROBLEMĂ pe care Regele Mihai trebuie s-o rezolve după excluderea Principelui Nicolae

Regele Mihai a anunţat luni excluderea Principelui Nicolae din linia de succesiune a Casei Regale şi i-a retras titlul monarhic  acordat în 2010. Decizia a fost luată în şedinţa Consiliului Regal din 1 august, ţinută în reşedinţa din Elveţia a Principelui Mihai.

Potrivit unor fotografii postate de familia regală pe site-ul romaniaregala.ro, la şedinţa Consiliului Regal au participat Regele Mihai, Principele Radu Duda şi consilierul Casei Regale Ioan Luca Vlad şi Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică, fost purtător de cuvânt al premierului Petre Roman şi fost consilier al premierilor Theodor Stolojan, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta.

• A învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. Peste ani a…
• Al-Farabi, lumina rațiunii din Orientul Mijlociu

Sursa foto: romaniaregala.ro

„Nu suntem doar noi, doar noi apărem în fotografie, dar mai era şi Principesa Margareta, şi mai erau alţi membri care au fost prin telefon consultaţi. Dar membrii Consiliului Regal pot spune orice, pot să-şi ofere experienţa lor de viaţă, eu fiind o excepţie fiind atât de tânăr, dar Regele este cel care a decis în final. Principele Nicolae a fost informat ulterior. Este o chestiune foarte normală, Principele Nicolae nu este membru în Consiliul Regal, el a avut întotdeauna o legătură cu Majestatea Sa care va şi continua,  aşa cum spune în comunicat, personală. Una e una, alta e decizia Regelui”, a afirmat consilierul Casei Regale Ioan Luca Vlad pentru gândul.

În prima reacţie de după excludere, Principele Nicolae a arătat că decizia Regelui Mihai vine după o perioadă în care el a reflectat la viitorul lui şi al Casei Regale. „Cu multă durere în suflet, consider că decizia Majestăţii Sale Regelui este binevenită pentru mine. Voi căuta, în viitor, să-mi servesc idealurile şi principiile în alt mod”, se arată în comunicatul transmis de fostuul Principe Nicolae.

Nicolae şi bunicul său, Regele Mihai

Nicolae era al treilea în ordinea de succesiune, după Mihai I şi Principesa Margareta. Singurul nepot al Regelui şi fiu al Principesei Elena, cea de-a doua fiică a Regelui Mihai, Nicolae a devenit implicat din ce în ce mai mult în viaţa publică din România, după ce a primit titlul de Alteţă Regală şi  Principe al României în 2010, la vârsta de numai 25 de ani. În scurt timp, ca urmare a acţiunilor sale caritabile, a devenit un personaj extrem de popular. Într-un interviu acordat ziarului gândul, în urmă cu un an, Nicolae afirma că dacă poporul român îi va cere să devină rege va fi pregătit pentru această responsabilitate.

Istoric: „Casa Regală are nevoie de un alt om  pe care să-l aducă în prim-plan”

Anunţul excluderii Principelui Nicole a luat prin surprindere opinia publică, inclusiv pe istorici. „Nicolae era popular pentru că era un om tânăr, un om cu un suflet proaspăt într-o casă regală care are un anumit trecut. Cred că sunt nişte lucruri pe care noi nu le ştim, dar sunt convins că acest gest al Regelui Mihai are un substrat destul de profund”, afirmă istoricul Manuel Stănescu, contactat de gândul.

Acesta consideră, însă, că în cadrul Casei Regale există acum o mare problemă de imagine. „Casa Regală are nevoie de un alt om  pe care să-l aducă în prim-plan. Nu văd cine ar putea să îl înlocuiască ca imagine pe Nicolae. Acesta era o imagine pentru viitor. Principesa Margareta are o imagine destul de bună, dar nu reprezintă viitorul. Casa Regală are trecut, slavă domnului, are şi un oarecare prezent, aşa, cu suişuri şi coborâşuri, dar are mare nevoie de viitor, de o perspectivă. Principele era o perspectivă. Pe Principesa Margareta nu o văd acum ca o  perspectivă, nici din punct de vedere al capacităţii de a aduce simpatie către Casa Regală. Aici vorbim despre generaţiile ce au să vină, pentru că spre ele se îndreptau funcţia principelui Nicolae. Toată discuţia ajunge astfel într-un punct: Va putea vreodată România să revină la monarhie? Vor vrea românii asta?”, se întreabă Manuel Stănescu. Potrivit acestuia, decizia luată de Regele Mihai în privinţa nepotului său pare în acest moment pripită. „Istoria ne va spune dacă a fost sau nu aşa”, adaugă el.

Excluderea lui Nicolae din linia de succesiune, a treia sub semnătura Regelui Mihai

După excluderea lui Nicolae, linia de succesiune a Casei Regale a României arată în felul următor: Alteţa sa Regală Principesa Margareta, Alteţa Regală Principesa Elena, Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei şi soara lui Nicolae), Alteţa Regală Principesa Sofia (a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana), Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei) şi Alteţa Regală Principesa Maria a României (a cincea fiică a Regelui Mihai).

Irina Walker (62 ani), a treia fiică a Regelui Mihai a fost exclusă de la succesiune împreună cu toţi descendenţii săi şi i s-a retras titlul de Principesă a României, în  octombrie 2014, după ce a fost plasată trei ani sub supraveghere de un judecător federal în SUA pentru că a organizat organizat lupte de cocoşi la ferma pe care o deţine împreună cu soţul ei, John Walker.  Soţii Walkers au fost arestaţi în august 2013, după ce autorităţile au anunţat că ei au organizat cel puţin zece lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013 la ferma lor din Irrigon, la est de Portland. Cocoşii aveau ataşate cuţite de picioare, iar spectatorilor li se cereau bani pentru intrare şi li se vindea mâncare şi băutură, potrivit rechizitoriului.

Irina Walker şi soţul său

Şi principesa Sofia (58 ani), aflată în prezent a patra pe linia de succesiune la coroană, a fost decăzută din drepturi de către tatăl său. Se întâmpla în 1988, pe când avea 31 de ani, şi s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix. Acesta îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria şi a decăzut-o din drepturi, a fost exclusă din linia de succesiune şi i s-a luat titlul de Principesă de România. Ulterior a divorţat, iar în 2007 Regele Mihai a revenit asupra deciziei şi a inclus-o în linia de succesiune la tronul României.

Ce avere are Regele Mihai

Averea regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital.  Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

Motivele pentru Carol al II-lea şi prinţul Nicolae au fost excluşi de la succesiune

În istoria Casei Regale a României au mai existat două excluderi la succesiune. Principele Carol a fost exclus în 4 ianuarie 1926, după ce a renunţat la tron a doua oară, de data aceasta pentru Elena Lupescu. Prima dată a renunţat la tron în august 1919, după ce cu un an înainte se căsătorise cu Ioana Maria Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino, fiică a generalului român Constantin Lambrino. Căsătoria celor doi încălca Statutului Casei Regale, care prevedea mariajul membrilor Casei Regale a României numai cu persoane din alte case regale. Regele Ferdinand l-a pedepsit plasându-l în arest timp de 75 de zile la mânăstirea Horaiţa (judeţul Neamţ). Printr-o sentinţă controversată din 8 ianuarie 1919, tribunalul Ilfov a anulat căsătoria. Relaţia lor a continuat însă, iar la 8 august anul următor li s-a născut fiul Mircea Grigore Lambrino (nelegitim, fiind născut după anularea căsătoriei şi nerecunoscut de Carol).

După renunţarea la Zizi,  Carol s-a căsătorit cu prinţesa Elena a Greciei, însă un an mai târziu a cunoscut-o pe fosta dansatoare la Viena, Elena Lupescu, cu care a decis să rămână în străinătate în 1923. În decembrie 1925, de la Veneţia, Carol i-a trimis o scrisoare tatălui său prin care îl anunţa că renunţă la calitatea de moştenitor al Coroanei. În ciuda insistenţelor făcute de Regele Ferdinand la adresa lui Carol pentru a renunţa la decizia luată, în ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, astfel încât principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului, în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului. Noua instituţie a intrat în vigoare după decesul Regelui Ferdinand I pe 20 iulie 1927.

Carol al II-lea şi Elena Lupescu

11 ani mai târziu, prinţul Nicolae, cel de-al patrulea născut al regelui Ferdinand şi al reginei Maria şi fratele mai mic al lui Carol al II-lea, a renunţat la drepturile de membru al Case Regale. Gestul a venit după ce însuşi Regele Carol al II-lea a cerut Consiliului de Coroană să îl decadă pe fratele său mai mic din drepturile cuvenite unui membru al Casei Regale, ca urmare a apropierii lui de legionari, dar şi a poveştii de iubire cu Ioana Doletti, fosta soţie a politicianului liberal N.N. Săveanu. Nicolae a luat calea exilului, sub numele de Nicolae Brana, alături de Ioana. Cei doi au trăit în Franţa, Spania şi apoi în Elveţia. Dragostea lor a durat până la decesul Ioanei, în 1963. În ciuda purtării lui Carol, Nicolae a fost prezent la înmormântarea acestuia, în aprilie 1953, spunând că: „L-am urât pe fratele meu mai mult decât orice pe lume. Carol a fost însă fratele şi regele meu”.

Regele Eduard al VIII-lea a abdicat pentru a trăi alături de femeia iubită

Excluderi din linia de succesiune şi abdicări au avut loc de-a lungul istoriei în multe dintre monarhiile lumii, unul dintre  cele mai dese motive fiind iubirea pentru o persoană de rang inferior. Cea mai celebră excludere dintr-o casă regală este cea din decembrie 1936, după ce regele Eduard al VIII-lea a abdicat de la conducerea Regatului Unit al Marii Britanii pentru amanta sa, o femeie divorţată cu simpatii naziste, pe nume Wallis Simpson. Abdicarea a avut loc la un an după ce a devenit rege, anunţând şi motivul: nu îşi poate îndeplini sarcinile de rege dacă nu are sprijinul persoanei iubite.  În calitate de şef al Bisericii Anglicane, Eduard nu se putea căsători cu o femeie divorţată. Cei doi s-au cunoscut în 1934, când Wallis avea primul divorţ la activ şi era recăsătorită cu un ofiţer american.  Familia regală a respins‑o de la început, ca urmare a trecutului ei, apoi, în timpul celui de‑al Doilea Război Mondial, din cauza simpatiilor ei naziste. Controverse au fost legate şi de faptul că Eduard i‑a dăruit o parte din bijuteriile Coroanei, pe care le moş­tenise şi care trebuiau să rămână în familie.

Wallis Simpson şi fostul rege Eduard al VIII-lea

Titlul de ducesă a surorii regelui Spaniei, retras după acuzaţii de corupţie

Precum în cazul fostei  principese Irina, fiica a treia a Regelui Mihai, delictele penale reprezintă o altă cauză de decădere din drepturile regale în întreaga lume. Ultimul caz în acest sens este al infantei Cristina, sora regelui Spaniei, Felipe al VI-lea. Acesta a decis să îi retragă titlul de ducesă surorii sale care este acuzată de delicte fiscale într-un scandal de corupţie care îl implică şi pe soţul său.

Infanta Cristina, în vârstă de 49 de ani, este acuzată de delicte fiscale în legătură cu afacerile soţului său, Iñaki Urdangarin, în vârstă de 47 de ani. Titlul de ducesă i-a fost conferit în 1997 de către tatăl său, regele Juan Carlos.

Fost campion olimpic de handbal, Iñaki Urdangarin este suspectat că s-a folosit de poziţia sa în cadrul familiei regale pentru a obţine contracte în Insulele Baleare şi Valencia, prin intermediul unei societăţi cu scop nelucrativ, Noos, pe care o prezida. Suma este de 6,1 milioane de euro.