Primele fosile au fost descoperite aici în jurul anului 1900.
La 35 de kilometri sud-est de Frankfurt, în vecinătatea satului Messel, se află unul dintre acele mai importante situri cu fosile preistorice din lume. ,,Grube Messel" (,,Groapa Messel") a fost până nu de mult o zonă de extracţie petrolieră, astfel că pe parcursul a mai bine de 100 de ani, muncitorii au descoperit că sedimentele pe care le escavau conţineau fosilele foarte bine conservate ale unor animale şi plante.
Sedimentele de la Messel au fost datate în Epoca Eocenului, ceea ce înseamnă că au o evchime de aproximativ 47 milioane de ani. Cercetătorii susţin că, atunci, în zonă exista un lac vulcanic, înconjurat de o pădure subtropicală. Din câte se ştie până acum, cele mai multe dintre speciile de animale au murit datorită gazelor vulcanice toxice.
Imagine de ansamblu asupra sitului ,,Grube Messel" (Foto:rmv.de)
În lume există foarte puţine situri cu fosile în care s-au conservat şi ţesuturi moi. În cazul Gropii Messel, nivelurile scăzute de oxigen din apele lacului şi compoziţia sedimentelor de pe fundul acestuia au fost cele care au permis ca fosilele să se conserve în mod excepţional. Astfel, cu timpul, Messel a fost asociat cu denumirea ,,Konservat-Lagerstatte", un termen german folosit pentru a indica un sit paleontologic, în care există condiţii de conservare excepţionale. La data de 9 decembrie 1995, ,,Grube Messel" a fost declarat sit UNESCO.
Fauna descoperită la Messel este de-a dreptul uluitoare. Aici, au fost descoperite numeroase specii de mamifere, inclusiv oposumi, pangolini, şi lilieci. Cu toate acestea, una dintre cele mai cunoscute specii identificate în acest sit este cea cunoscută sub numele de ,,Eurohippus messelensis". Astfel de animale, având dimensiunile unor pisici, se numără printre strămoşii cailor de astăzi. Conservarea exemplarelor de Eurohippus messelensis s-a făcut atât de bine încât cercetătorii au putut observa că mai multe iepe erau gestante în momentul în care au murit.
Fosilele unui Eruhippus messelensis descoperite la ,,Grube Messel" (Foto:deutschland-deluxe.de)
Cu toate că situl de la Messel este renumit pentru fosilele de mamifere, speciile de păsări sunt, totuşi, grupurile cel mai bine reprezentate. Până în prezent, au fost identificate aproximativ 70 de specii, unele dintre ele urmând să fie cercetate în detaliu, altele destul de bine cunoscute în lumea ştiinţifică. Specimenele descoperite s-au conservat în mod excepţional, în unele cazuri fiind descoperite urmele unor pene sau chiar ale unor organe interne.
Unele dintre speciile de păsări identificate la Messel se înrudesc cu cele care există în momentul de faţă. Unul dintre cele importante exemple în acest sens este ,,Masillatrogon pumilio", strămoşul trogonului (pasăre din pădurile tropicale, asemănătoare cu ciocănitoarea) de astăzi. Cu toate acestea, avifauna de la Grube Messel include, în cea mai mare parte, specii dispărute, cum ar fi pasările ,,Palaeotis weigelti", ,,Perplexicervix microcephalon" sau ,,Pumiliornis". În stomacul unui exemplar din ultima specie prezentată a fost descoperit polen, aceasta fiind prima dovadă descoperită până acum a unei păsări care obişnuia să mănânce flori.
Fosilele unei păsări Messelornis descoperite la ,,Grube Messel" (Foto:wikiwand.com)
De departe, cele mai multe exemplare ale unei specii descoperite la Messel este cea cunoscută sub denumirea de ,,Messelornis". Cel puţin 340 de indivizi din această specie au fost identificaţi în zona sitului paleontologic.
Cele mai importante specii care lipsesc din avifauna descoperită în situl de la Messel sunt păsările cântătoare, grupul de păsări cel mai abundent în habitatele forestiere actuale. Cercetătorii susţin că aceste păsări, originare din zona Emisferei Sudice, au început să migreze masiv de-abia după încheierea epocii Eocenului. Din acest motiv, la Grube Messel nu întâlnim nici porumbei, dar nici papagali sau alte păsări cântătoare.
Fosila unui gândac-smarald descoperită la ,,Grube Messel" (Foto:wikimedia.org/Torsten Wappler/Hessisches Landesmuseum Darmstadt)
Situl paleontologic de la Messel nu ne oferă doar informaţii importante despre speciile de păsări care au trăit în trecut, ci şi date referitoare la diversitatea faunei din ecosistemele subtropicale existente în urmă cu câteva zeci de milioane de ani. Mai mult decât atât, oamenii de ştiinţă sunt de părere că locul ascunde încă numeroase mistere, care aşteaptă să fie dezlegate.
Statele Unite au retrocedat Mongoliei, joi, peste 18 schelete şi fosile de dinozauri care au fost dezgropate în deşertul Gobi, furate şi exportate ilegal şi care, potrivit reprezentanţilor americani, ar putea umple un muzeu întreg.
Cercetătorii abia au început să exploreze acest sit palentologic, ale cărui bogăţii se anunţă fabuloase: pe malurile fluviului Yukon şi ale râului Tanana, afluentul său, o echipă de specialişti a găsit mii de urme pietrificate ale dinozaurilor care trăiau în aceste locuri în urmă cu 100 de milioane de ani.
La prima vedere, nu era vorba despre un prădător înfricoşător: pasărea era doar de mărimea unei vrăbii. Dar fosila este extrem de interesantă datorită dinţilor cu o structură deosebită, ca şi prin faptul că o parte din conţinutul stomacal s-a păstrat.
Cercetătorii au găsit fosile ale unor bacterii ce datează de acum 3,5 miliarde de ani. Specialiştii cred că acestea sunt cele mai vechi fosile descoperite vreodată.
Organismele respective au marcat un moment cheie în evoluţi: cel în care s-a trecut de la bacterii la celule mai complexe, capabile de fotosinteză şi reproducere sexuată.
2019 a fost anul în care o serie de specii considerate anterior dispărute au fost revăzute. Acest lucru reprezintă o mică bucurie, în contextul în care aproximativ un milion de specii de animale şi plante au fost catalogate în pericol de extincţie de către specialiştii de la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar cauzele principale pentru această situaţie sunt reprezentate de reducerea habitatelor şi a ecosistemelor pe fondul vânătorii excesive, extinderii terenurilor agricole, care…
O serie de curenţi de meteori, printre care Perseidele, Luna albastră, patru Super Luni şi câteva planete „în opoziţie”, ceea ce le va face vizibile de pe Terra, se numără printre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului 2020. Cel mai mare eveniment al anului va avea loc chiar la finalul lui 2020: marea conjuncţie a lui Jupiter şi Saturn.
Fragmente ale unei noi specii de reptilă zburătoare, un pterozaur care a trăit în Cretaciul superior continental în zona de astăzi a Transilvaniei, au fost descoperite de o echipă de cercetători români şi americani.
Încoronarea lui Napoleon Bonaparte ca împărat al francezilor, la vârsta de 35 de ani, evenimentele din 1989 care au dus la căderea regimului comunist în România, destrămarea URSS şi moartea regelui Mihai I al României au fost câteva dintre evenimentele istorice importante care au avut loc în luna decembrie.
Având o mare diversitate a reliefului, România este locul în care pot fi vizitate o multitudine de obiective turistice, pline de istorie şi legende, dincolo de frumuseţea peisajului pe care îl oferă.
Multitudinea de informaţii la care suntem expuşi zilnic, la care se adaugă folosirea intensivă a diferitelor dispozitive tehnologice, precum smartphone-urile, au ca efect advers şi scăderea atenţiei şi a capacităţii de concentrare a oamenilor. Foarte mulţi indivizi se confruntă cu această situaţie, iar o serie de studii ştiinţifice au demonstrat că adulţii sănătoşi nu sunt capabili să se concentreze pe o sarcină mai mult de 20 de minute.