Ciprian Porumbescu, marele compozitor care a fost aruncat în temniţă pentru dragoste de ţară. A murit de tânăr, suferind după frumoasa Berta

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi.

• Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
• Disney era aproape de colaps. „Cenușăreasa” a fost filmul care l-a salvat

A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară si orchestră” op.29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festiva a Gimaziului Românesc din Braşov (astazi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi şi de către Albania, pentru imnul naţional „Hymni i Flamurit”. De asemeni a scris şi melodia fostului imn Trei culori.

În 1878, din cauza unor manifestări patriotice, este întemniţat de reprezentanţii autorităţii austro-ungare. În frigul şi răcoarea temniţei, tuberculoza i s-a agravat. În timpul detenţiei şi-a scris, însă, cele mai bune piese: „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „la malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostaşilor români”. A murit la 29 de ani în Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa „Ciprian Porumbescu”.

În scurta lui viaţă, Ciprian Porumbescu, fiul unui preot ortodox, a avut o mare iubire: Berta, fiica unui pastor evanghelic care nu i-a lăsat să fie împreună. Părinţii fetei au adus ca pretext religia şi naţionalitatea. Astfel, în speranţa că îl va uita, şi-au trimis fata în Anglia. Timpul a demonstrat că nu. Se spune că, în ultimele luni de viaţă, Ciprian Porumbescu şi-a cântat la vioară, prin ferestrele larg deschise, iubirea şi tristeţea, încât trecătorii rămâneau înmărmuriţi, uitând să plece.

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 14 octombrie:

1716 – A încetat din viaţă filosoful Gottfried Wilhelm Leibniz (n. 1 iulie 1646).

1777 – S-a născut poetul Costache Conachi (m. 1849)

1814 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Mihail Lermontov („Demonul”, „Un om ciudat”, „Un erou al timpului nostru”) (m. 27 iulie 1841)

1857 – S-a născut George I. Ionescu-Gion, publicist şi istoric (m. 29 iunie 1904)

1872 – S-a născut Petre P. Negulescu, filozof şi om politic, membru al Academiei Române (m. 1951)

1882 – S-a născut Eamon de Valera, prim-ministru în mai multe rânduri al Republicii Irlanda şi preşedinte al statului în perioada 1959-1973. De Valera a iniţiat procesul pentru dobândirea independenţei ţării sale faţă de Marea Britanie, eveniment proclamat în 1948 (m. 29 august 1975)

1890 – S-a născut generalul Dwight David Eisenhower, preşedintele SUA în perioada 1952-1960. (m.1969)

1896 – S-a născut actriţa Lillian Gish, stea a filmului mut („Ordin să ucizi”, „Comedianţii”) (m. 27 februarie 1993)

1912 – S-a născut Nucu Păunescu, actor la Teatrul Nottara (filme: „Pasărea furtunii”, „Zestrea Domniţei Ralu”) (m. 2 octombrie 1980)

1912 – Începe a doua guvernare a lui Titu Maiorescu (1840 – 1917)

1914 – S-a născut istoricul Ştefan Pascu, membru al Academiei Române (m. 2 noiembrie 1998)

1916 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Constantin Radovici („Detectivul”, „Viorica”) (n. 15 ianuarie 1877)

1920 – S-a născut filosoful raţionalist Henri Wald, distinsă figură a culturii româneşti, elev al profesorului Mircea Florian („Introducere în logica dialectică”, „Expresivitatea ideilor”, „Puterea vorbirii” , „Înţelesuri iudaice”) ( m. 2002)

1938 – Se înfiinţează „Teatrul de Muncă şi Lumină”, avându-l ca director pe Victor Ion Popa

1958 – S-a născut filologul Marian Papahagi, director al Centrului Cultural Român din Roma ( „Critică şi semn”, „Critică de atelier”). (m. 1999)

1959 – A încetat din viaţă actorul Errol Flynn, succesor al lui Douglas Fairbanks în filmele de capă şi spadă. Flynn a devenit celebru prin personajele create – Robin Hood, căpitanul Blood, Essex („Corsarul”, „Prea mult şi prea repede”) (n. 20 iunie 1909)

1964 – N.S. Hruşciov este destituit şi îi urmează la conducerea PCUS I. Brejnev

1973 – Studenţii din Thailanda demonstrează pentru o guvernare democratică; rezultatul: 77 dintre ei sunt ucişi iar 857 răniţi

1978 – A încetat din viaţă Cezar Grigoriu, regizor de teatru, film şi TV, interpret de muzică uşoară (n. 8.05.1929)

1981 – Mohamed Hosni Mubarak este ales, prin referendum, presedinte al Republicii Arabe Egipt (n. 1928)

1983 – A încetat din viaţă scriitorul Horia Stancu („Planul ne stă înainte”, „Fanar”, „Când scapătă luna”) (n. 1926)

1989 – A încetat din viaţă scenaristul Cesare Zavattini, important artizan al neorealismului italian, colaborator fidel al lui Vittorio de Sica („Ciociara”, „Hoţi de biciclete”, „Sciuscià”) (n. 29 septembrie 1902)

1990 – A încetat din viaţă Leonard Bernstein, compozitor, pianist şi dirijor (n. 1918)

1994 – Yasser Arafat, Shimon Peres şi Yitzak Rabin au primit Premiul Nobel pentru Pace

1997 – A încetat din viaţă Harold Robbins, romancier American („Never Love a Stranger”)

2001 – Forţele armate ale Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii încep campania de bombardare a taberelor Al-Quaeda din Afganistan

2010 – A încetat din viaţă matematicianul Benoît Mandelbrot, inventatorul geometriei fractale, utilizată pentru măsurarea fenomenelor naturale despre care până la el se credea că nu pot fi măsurate – precum norii (n. 20 noiembre 1924)