Home » Cultura » Romfilatelia va introduce emisiunea aniversară de mărci poştale „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”

Romfilatelia va introduce emisiunea aniversară de mărci poştale „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”

09.05.2017
Romfilatelia va introduce emisiunea aniversară de mărci poştale „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”
Acum 200 de ani, la 6 septembrie 1817, se năştea Mihail Kogălniceanu, lider al culturii şi istoriei României Moderne. Romfilatelia i-a dedică marelui cărturar o emisiune de mărci poştale cu titlul "Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere".

Romfilatelia va introduce miercuri în circulaţie emisiunea aniversară „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”. Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul „Steaua Dunării”, principalul organ de presă al mişcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator şi redactor, Mihail Kogălniceanu.

Un al doilea portret al lui Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei. Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne, iar biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol. Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859, scrie Mediafax.

În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care şi „Dacia Literară”. La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat „Letopiseţul Ţării Moldovei” în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul „Steaua Dunării”. După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu a fost ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu a fost şeful Guvernului din Moldova. El a ţinut în Parlament celebrul său discurs „Despre împroprietărirea ţăranilor”. A militat pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu a deţinut importante funcţii în conducerea statului: prim-ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu a proclamat Independenţa de Stat a României. Kogălniceanu a fost ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română). Miercuri, începând cu ora 11.00, va avea loc şi o sesiune de comunicări dedicate împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu în Aula Academiei Române. Departamentul Cultură Life, [email protected] de mărci poştale de ziua lui Mihail Kogălniceanu BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Acum 200 de ani, la 6 septembrie 1817, se năştea Mihail Kogălniceanu, lider al culturii şi istoriei României Moderne. Romfilatelia i-a dedică marelui cărturar o emisiune de mărci poştale cu titlul „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”.

Romfilatelia va introduce miercuri în circulaţie emisiunea aniversară „Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naştere”. Timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei asociază grafic ziarul „Steaua Dunării”, principalul organ de presă al mişcării unioniste, alături de portretul celui care avea să îi fie pe lângă fondator şi redactor, Mihail Kogălniceanu. Un al doilea portret al lui Kogălniceanu, ce se află în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, este reprezentat pe timbrul cu valoare de 8 lei. Personalitate de prim rang a secolului al XIX-lea, Mihail Kogălniceanu este unul dintre făuritorii României Moderne, iar biografia sa se confundă cu însăşi istoria acestui secol.

Opera politică şi diplomatică a lui Kogălniceanu poate fi ordonată prin cronologia momentelor esenţiale în care s-a desfăşurat: fruntaş al mişcării paşoptiste, purtător de cuvânt al generaţiei mişcării, elaborator de program de acţiune pentru realizarea idealurilor epocii sale. Kogălniceanu reprezintă un personaj de bază al propagandei unioniste şi principal înfăptuitor (alături de Al. I. Cuza) al actului Unirii de la 1859. În martie 1840 Mihail Kogălniceanu a deschis o editură şi o tipografie proprie care au avut un rol important în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale. Aici a tipărit mai toate publicaţiile periodice fondate de el printre care şi „Dacia Literară”. La 10 noiembrie 1852 s-a căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), la Iaşi. Tot în acest an a publicat „Letopiseţul Ţării Moldovei” în trei volume. Trei ani mai târziu, a fondat, tot la Iaşi, ziarul „Steaua Dunării”.

După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite, Kogălniceanu a fost ales membru în Comisia Centrală, care avea obligaţia elaborării unei legi comune pentru cele două Principate (1859 – 1860). În perioada 1860 – 1861, Kogălniceanu a fost şeful Guvernului din Moldova. El a ţinut în Parlament celebrul său discurs „Despre împroprietărirea ţăranilor”. A militat pentru formarea unui singur guvern şi alegerea unei singure capitale pentru statul care va purta, începând cu anul 1862, numele de România. Începând cu anul 1863, Kogălniceanu a deţinut importante funcţii în conducerea statului: prim-ministru, ministru de interne şi ministru de externe. În Adunarea Deputaţilor din 9 mai 1877, Kogălniceanu a proclamat Independenţa de Stat a României. Kogălniceanu a fost ales, la 29 mai 1868, membru al Societăţii Academice (Academia Română). Miercuri, începând cu ora 11.00, va avea loc şi o sesiune de comunicări dedicate împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Mihail Kogălniceanu în Aula Academiei Române.

 

Cele mai noi articole
De ce vrăjitoarele folosesc mături? Povestea din spatele miturilor
De ce vrăjitoarele folosesc mături? Povestea din spatele miturilor
Oamenii de știință au creat, în premieră, un anevrism „viu” din sânge și celule cerebrale umane
Oamenii de știință au creat, în premieră, un anevrism „viu” din sânge și celule cerebrale umane
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Acordurile de la Oslo. Soluția propusă de Yitzhak Rabin pentru rezolvarea problemei arabe a Israelului
Acordurile de la Oslo. Soluția propusă de Yitzhak Rabin pentru rezolvarea problemei arabe a Israelului
Hackerii au furat 2,3 milioane de dolari din fondurile de campanie ale lui Donald Trump
Hackerii au furat 2,3 milioane de dolari din fondurile de campanie ale lui Donald Trump
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Actorul Sir Sean Connery a murit. Unul dintre marile roluri a fost James Bond
Actorul Sir Sean Connery a murit. Unul dintre marile roluri a fost James Bond
Cum rezolvi două dintre cele mai comune probleme ale iPhone-ului: bucla de repornire și ecranul negru?
Cum rezolvi două dintre cele mai comune probleme ale iPhone-ului: bucla de repornire și ecranul negru?
Un start-up din Israel vrea să producă carne în spațiu
Un start-up din Israel vrea să producă carne în spațiu
Machu Picchu îşi redeschide porţile pentru vizitatori. Prețul pachetelor turistice a fost redus considerabil
Machu Picchu îşi redeschide porţile pentru vizitatori. Prețul pachetelor turistice a fost redus considerabil
Imagini rare cu mai multe capre negre care se hrănesc pe o stâncă din Parcul Național Retezat
Imagini rare cu mai multe capre negre care se hrănesc pe o stâncă din Parcul Național Retezat
Pandemia schimbă preferințele consumatorilor: Mașina personală redevine opțiunea principală
Pandemia schimbă preferințele consumatorilor: Mașina personală redevine opțiunea principală
Cercetători de la o universitate din România au fabricat săpun din ulei folosit
Cercetători de la o universitate din România au fabricat săpun din ulei folosit
Exercițiile fizice încetinesc dezvoltarea cancerului prin intermediul sistemului imunitar
Exercițiile fizice încetinesc dezvoltarea cancerului prin intermediul sistemului imunitar
Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei
Distanțarea României de Tripla Alianță și susținerea Transilvaniei
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
Top 10 contribuții științifice și filozofice atribuite lui Pitagora
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
O gaură neagră foarte rară, din urmă cu 12 miliarde de ani, răstoarnă tot ce știau astronomii despre evoluția cosmică
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului
6  informații interesante despre dovleac, simbolul Halloween-ului