Muzeul Victor Babeş din Bucureşti se redeschide

Muzeul Municipiului Bucureşti anunţă că acesta este al doilea muzeu, după Vila Dr. Nicolae Minovici, care se redeschide în acest an, pentru a fi redat comunităţii, scrie Mediafax.

Muzeul va fi deschis în două etape.

• Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
• Funicularul, ingineria care face accesibile pantele imposibile

Prima vizează restituirea valorii memoriale – mobilier, cărţi şi artă decorativă, precum şi o restituire a atmosferei de lucru şi de familie. Piesele de artă decorativă – lustrele şi mobilierul – au fost restaurate în ultimul an. În afară de reprezentarea clasică a unui muzeu memorial, patrimoniul va fi pus în valoare şi prin intermediul unei logistici de expunere muzeală la standard european, iar, cu sprijinul realităţii augmentate, vor fi oferite publicului detalii vizuale din cel dintâi tratat de bacteriologie din lume, redactat de Victor Babeş.

Expunerea permanentă va fi completată de o expoziţie temporară pregătită în perspectiva unui muzeu de istorie a medicinei, prezentând relevanţa acestui domeniu în ultimii 100 de ani. Piesele expuse vor pune în lumină opera lui Victor Babeş în perspectiva generaţiei sale. Expoziţia temporară va fi realizată în parteneriat cu instituţii medicale precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” şi Institutul Naţional Victor Babeş. De asemenea, va include piese oferite din colecţia personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Se vor adăuga exponate specifice Muzeului Municipiului Bucureşti din colecţiile de Documente, Ştiinţă şi Tehnică, Diverse şi Gheorghe Marinescu.

A doua etapă este programată pentru o inaugurare în iulie 2019, când se are în vedere recuperarea muzeală a activităţii ştiinţifice a lui Victor Babeş.

Victor Babeş este unul dintre medicii români care au reuşit să se impună pe plan mondial încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din Bucureşti şi fondator al Institutului Naţional de Patologie şi Bacteriologie, acesta contribuit major la studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malariei şi pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenţii săi şi medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al ştiinţei medicale româneşti. Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de fiul său, Mircea Babeş. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său din apartamentul pe care l-a folosit de la Institutul Naţional de Patologie şi Bacteriologie şi le-a expus în parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei. Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic, specific anilor 1920, în partea de Nord a Bucureştiului. Construită iniţial cu scopul de a fi folosită ca o locuinţă privată într-un cartier liniştit, astăzi acesta adăposteşte o colecţie dominată de lucrările ştiinţifice ale lui Victor Babeş. Aceasta este completată de o serie de piese de mobilier şi decoraţie pe care familia Babeş le-a deţinut până în momentul donării. Predomină piesele de artă europeană, de la scaune şi fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII.

Urmărind liniile dictate de colecţia muzeului, proiectul expoziţional îşi propune să pună în valoare munca ştiinţifică a doctorului Victor Babeş, pornind de la primele descoperiri ştiinţifice şi până la proiectele majore de medicină socială care au încercat să îmbunătăţească nivelul de trai al bucureştenilor. În paralel, va fi subliniată recunoştinţa pe care a primit-o Victor Babeş ca urmare a eforturilor sale în domeniul medicinei. Imaginea va fi întregită de arborele genealogic al familiei Babeş din care au făcut parte diplomaţi şi alţi medici care au contribuit la progresul acestei ştiinţe. Etajul muzeului va reveni la ilustrarea unui interior intim al unei case discrete de la mijlocul secolului al XX-lea, presărat cu piese de mobilier de factură europeană şi obiecte de artă plastică şi decorativă care denotă gustul lui Mircea Babeş în materie de artă.