Motivul pentru care Teatrul Excelsior din Bucureşti a ajuns în Cartea Recordurilor

Pe 21 ianuarie, de la ora 12.30, în Sala „Ion Lucian” a Teatrului Excelsior, va avea loc un eveniment prin care va fi celebrat noul titlu primit, la care vor participa actori şi tehnicieni din echipa spectacolului „Vlaicu Vodă”. Vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor care au făcut posibilă realizarea superproducţiei. De asemenea, vor fi acordate diplome onorifice emise de Guinness World Records care atestă performanţa înregistrată de Teatrul Excelsior, scrie Mediafax.

 

Totodată, va fi prezentat, pentru prima dată, un material video al producţiei „Vlaicu Vodă” şi vor fi rememorate momente-cheie care pun în valoare universul fascinant pe care aceasta l-a generat, dar şi rolul esenţial al gradenei rotative în cadrul conceptului regizoral şi scenografic al spectacolului.

 

„Această recunoaştere este cu atât mai importantă pentru noi cu cât nu am… depăşit o performanţă deja înscrisă, ci suntem primii care scriu în Cartea Recordurilor o astfel de performanţă în domeniul-cultural artistic. O realizare cu atât mai valoroasă! Deci, chiar dacă vor mai fi proiecte care vor încerca să depăşească această performanţă, istoria va nota că noi am fost primii! Este un dar pe care Teatrul Excelsior îl face tuturor românilor. Le mulţumesc tuturor celor din echipa acestui proiect! Au fost peste 700 de oameni care au lucrat zi şi noapte pentru reuşita acestui proiect! Ne dorim ca performanţa noastră să îi inspire pe toţi cei care realizează proiecte culturale”, a precizat Adrian Găzdaru, managerul Teatrului Excelsior.

 

Spectacolul „Vlaicu Vodă”, de Alexandru Davila, regizat de Horia Suru, a oferit publicului o experienţă teatrală complexă. Spectacolul a avut loc în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, în perioadele 8 – 10 iunie şi 22 – 26 august 2018.

 

Satul medieval construit în mărime naturală pentru acest eveniment a evocat în detaliu fascinanta lume de acum şase sute de ani. Acesta a conţinut nouă case, opt turnuri de apărare, patru ateliere de meşteşugari, un han şi o biserică (interpretare după biserica Sân Nicoară, Curtea de Argeş), sute de costume şi măşti populare, zeci de muzicieni (instrumentişti, cor şi ansamblu arhaic), alături de săteni, străjeri, călăreţi, meşteşugari (olari, pielari, pictori, sculptori în lemn şi ţesătoare), toate au reconstituit atmosfera lumii româneşti medievale.