Experţii de artă cer Pinacoteca în Palatul Dacia. Consilierii PMB ar vrea Muzeul Holocaustului

Muzeul Municipiului Bucureşti îşi doreşte un sediu pentru colecţiile Pinacotecii Bucureştiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică şi sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului şi nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului, notează textul ”Susţinem Pinacoteca Municipiului Bucureşti!” publicat online şi adresat Primăriei Municipiului Bucureşti, citat de Mediafax.

• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România
• Ziua în care accesul la informaţie nu a mai depins de avere

Primăria Municipiului Bucureşti a cumpărat imobilul Palatul Dacia din Centrul Vechi pentru organizarea Pinacotecii în 2013, ”acesta fiind perfect structurat pentru organizarea unei mari galerii de artă, existând pe aripile stângi ale clădirii posibilitatea de a organiza circuite foarte clare ale galeriei, iar pe partea dreapta posibilitatea organizării expoziţiilor temporare, mici săli de conferinţe specializate şi, de asemenea, Biblioteca şi Arhiva Pinacotecii” se arată în textul elaborat de specialişti.

”Palatul Dacia nu a fost dat în administrarea Muzeului Municipiului Bucureşti deoarece Primarul General Gabriela Firea şi consilierii acesteia au votat în majoritate atribuirea imobilului pentru organizarea Muzeului Holocaustului, neluând în considerare clauza specială din contractul de cumpărare conform căreia imobilul nu poate fi folosit decât pentru scopul pentru care a fost achiziţionat, acela de sediu al Pinacotecii Bucureşti. Ca urmare, Primăria a fost dată în judecată pentru atribuirea în alte scopuri, iar Instanţa a dat câştig de cauză celor care solicitau ca în clădire să funcţioneze Pinacoteca. În continuare, Primarul General nu a luat în considerare această hotărâre judecătorească din 2018 şi doreşte să atribuie, printr-un nou vot al consilierilor, clădirea Palatului Dacia pentru Muzeului Holocaustului. A fost creată o falsă problemă, politizată inacceptabil, pentru că Primăria are posibilitatea să acorde o clădire similară şi poate mai potrivită pentru Muzeul Holocaustului, pe care multă lume îl doreşte şi îl susţine, dar fără a prejudicia o altă insituţie”, explică semnatarii apelului.

Specialişti solicită ”respectarea clauzei din contractul de cumpărare a clădirii şi Hotărârea Judecătorească”.

Secţia de Artă a MMB pregăteşte de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii, se arată în textul pus în circulaţie. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde şi posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziţii temporare ale artiştilor conteporani şi de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii şi pentru patrimoniul acesteia.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, constituită încă din anul 1933 prin donaţii, achiziţii, transferuri, îşi depozitează patrimoniul la Muzeul dr. Severeanu şi Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziţii temporare.

Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică.
Pinacoteca Municipiului Bucureşti s-a constituit, în principal, prin importante donaţii în perioada interbelică (respectiv colecţiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donaţia Pompiliu Macovei în anul 1992 şi achiziţii publice. În perioada interbelică, Pinacoteca a funcţionat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donaţie din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu.

În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv şi amplasată în imobilul din strada Piaţa Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecţiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată şi adăpostită în imobilul din strada Domniţa Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică şi artă decorativă, şi în imobilul din Piaţa Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, – colecţia de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.