Un tablou pictat de către Paolo Veronese şi care a fost tăiat în 32 de bucăţi va trece prin a patra procedură de restaurare

Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale pictorului renascentist Paolo Veronese (1528-1588), Cina Sfântului Grigorie cel Mare va trece prin cea de a patra procedură de restaurare. Ultima restaurare a acestui tablou a avut loc în anul 1973, notează The History Blog.

Acesta tablou este important nu doar prin prisma celui care l-a realizat, Paolo Veronese, unul dintre exponenţii principali ai şcolii de pictură din Veneţia secolului XVI-lea sau prin prisma faptului că se află în acelaşi loc unde a fost plasat din moemntul în care a fost terminat, mînăstirea Madonna di  Monte Berico din Vicenze. Printre istoricii de artă acest tablou este renumit datorită istoriei sale zbuciumate, în anul 1848 fiind tăiat în 32 de bucăţi de către soldaţii austrieci care au luptat în Primul Război de Independenţă Italian.

• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra
• Robert de Boron, autorul uitat care a reinventat legenda Sfântului Graal

Tabloul îl prezintă pe papa Grigorie I, luând cina împreună cu săracii, la dreapta acestuia aflându-se Iisus Hristos. Conform legendelor, Grigorie I şi-a dedicat o parte importantă a activităţii sale de papa în slujba protejării şi hrănirii nevoiaşilor Romei. 

Nevoia unor noi lucrări de restaurare a fost stabilită în anul 2017, atunci când o examinare a tabloului a dus la descoperirea unor cantităţi mari de lac decolorat şi de murdărie. Oamenii de ştiinţă care se vor ocupa de procesul de restaurare vor folosi metode moderne non-invazive pentru a determina care puncte ale tabloului sunt mai puternic afectate.

Dat fiind faptul că tabloul a fost făcut bucăţi şi ulterior a trecut prin trei restaurări complică situaţia cu care se vor comporta restauratorii contemporani. Pe de o o parte ei vor trebui să identifice fiecare aspect pe care restauraţiile anterioare l-au modificat sau corectat şi să decidă dacă acestea vor fi menţinute. Totuşi, după cum declară Valentina Piovan, şefa lucrărilor de restaurare, filozofia care va ghida aceste eforturi va fi cea a minimei intervenţii.

Citeşte şi: