Home » Cultura » Câți bani a pierdut Muzeul Astra în numai două luni

Câți bani a pierdut Muzeul Astra în numai două luni

07.30.2020

Directorul Muzeului ASTRA din Sibiu a spus la Marius Tucă Show că Muzeul Astra a pierdut în două luni 2.5 milioane de lei şi 200.000 de vizitatori. Muzeul din Sibiu ar fi putut fi deschis în cele două luni de stare de urgenţă, este vorba de 50 ha în aer liber.

Ciprian Anghel Ştefan şi Marius Tucă au discutat despre Cultura cu Mască, despre cum a traversat starea de urgenţă Muzeul ASTRA şi cum a pierdut în două luni 2.5 milioane de lei şi 200.000 de vizitatori. Cu toate acestea, angajaţii şi colaboratorii instituţiei au profitat de această pauză de vizitatori, au lucrat zilnic, la restaurare şi conservare, transmite Mediafax.

De asemenea, de aproximativ şase ani, Muzeul ASTRA şi-a schimbat mesajul către public, comunităţi şi autorităţi, astfel încât principalul său rol este acela de a educa. Nici rezultatul nu s-a lăsat aşteptat, astfel că în ultimii şase ani, numărul vizitatorilor a crescut de la 120.000 la 660.000, pe cele 50 ha puse la dispoziţie pentru vizitat.

Ciprian Anghel Ştefan a precizat că oamenii de cultură au soluţii, nu probleme şi îşi doresc să fie chemaţi la discuţii. Pentru următorul exerciţiu financiar European, directorul Muzeului ASTRA propune aşezarea la masă a celor din Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Dezvoltării pentru o strategie a turismului cultural de calitate din mediul rural, cu resursele locale: „gastronomie, patrimonial existent şi resursa umană care îţi poate spune povestea”.

M. Tucă: Cum au fost acele luni în care muzeul a fost inchis? Cum a fost acea perioada si cum ati fi administrat-o dvs, credeti ca muzeul ar fi putut fi deschis?

Ciprian Anghel Ştefan: Din punctul nostru de vedere, muzeul putea fi deschis. Vorbim de 50 de hectare vizitabile, adica 500 de mp. Dacă ar fi să împărţim aceşti 500 de mp la 10 mp de om, aproximativ, 500 de oameni puteau sa vina in muzeu. Mai mult decât atât, pentru noi a fost bine, noi am muncit zi de zi, echipele de conservatori, de restauratori, de muzeografi au fost prezente la serviciu zi de zi, tocmai să pregătim muzeul pentru deschidere. Şi am putut lucra în linişte. Muzeele in aer liber au nevoie de ragaz. A fost foarte bine ca am putut pregati muzeul pentru deschidere, să organizăm expoziţiile din interior. Nu a fost rau, dar ciuadat. Eram obisnuiti cu vizitatorii… Noi am pierdut în cele două luni în jur de 2,5 milioane de lei şi aproape 200.000 de vizitatori, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut”.

„România rurală are o resursă umana şi patrimonială. Încă există o arhitectura vernaculara în România, care trebuie inteleasa altfel si de comunitate si de autoritate. Asta incercam sa educam in muzeul in aer liber sa transmitem mesaje clare. Din 2014, numarul de vizitatori a crescut de la 120.000 la circa 660.000, cât am avut anul trecut. O mare parte din ei sunt platitori de bilete. Ne implicam activ in mediul rural, am ieşit din gardul muzeului. Avem la Noul Român, pe drumul care leagă Sibiul de Braşov, un centru. Am mai deschis încă unul în Miercurea Sibiului, pe drumul care leagă Sibiul de Sebeş, Alba. Încercăm să preluăm o biserică fortificată, s-o restaurăm, tot acolo pe Valea Hârtibaciului. Pe Valea Târnavelor la fel, în Mărginimea Sibiului la fel. Încercam sa oferim exemple de buna practica. Modul in care aceste resurse fantastice pe care România le are pot deveni motor de dezvoltare sustenabilă, cultura chiar poate să producă efecte clare în economie. Avem 600.000 de vizitatori intr-un an.”

„Cred că ar trebui să existe o strategie. Cultura este acum sau va fi in linia intai pentru ca societatea are nevoie de resuscitare din punct de vedere psihic. Documentul trimis către guvern nu vizează doar institutiile de stat, ci si sectorul privat. M-aş bucura ca pentru următorul exerciţiu financiar, noi, asociaţiile profesionale, eu fiind şi preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, să fim chemaţi la muncă, nu să ne plângem. OUG 76 vizează câteva sute de milioane de euro, pentru patrimoniu. Ar fi bine să fim şi noi invitaţi la aceste discuţii.”

„Provocăm vizitatorii să vina la muzeu”

M. Tucă: Am fost la muzeul Astra. Am greşit cu ceva în scurta prezentare?

Ciprian Anghel Ştefan: Credem că există, dar încercam să combatem pandemia, să uităm de ea. Provocăm vizitatorii să vina la muzeu, sa ii facem sa uite de perioada nefasta prin care trece, prin acşiunile culturale şi oferta culturală pe care le avem

M. Tucă: Este un loc fabulos. As vrea sa le vorbiti oamenilor despre muzeul Astra din Sibiu.

Ciprian Anghel Ştefan: Toata lumea stie cum a inceput sa devina cel mai important muzeu in aer liber din ţară şi, de anul trecut, spunem noi şi din Europa. Premiul European Museum Academy certifică faptul că Muzeul ASTRA reuşeşte să vina in intampinarea publicului cu o oferta de calitate. Se intinde pe 96 de hectare, din care aproape 50 de hectare sunt cu expozitie, cu monumente. Este structurat pe mai multe sectoare, face o prezentare a intregii Românii rurale, în miniatură, a tuturor etniilor conlocuitoare, Menirea noastra este de a promova ruralitatea. Aducem comunitati in muzeu: o casa din Maramures, o moara din Cluj, spre exemplu. Trebuie sa educam si comunitatea, şi publicul vizitator, si autoritatile.

Ciprian Anghel Ştefan: Nu m-aş duce pe o perioadă istorică, avem gospodării care sunt ca acum 300 de ani. România rurală are o resursă umană şi patrimonială. Încă există o arhitectură vernaculară în România, care trebuie înţeleasă altfel şi de comunitate şi de autoritate. Asta încercăm, să educăm în muzeul în aer liber să transmitem mesaje clare. Din 2014, numărul de vizitatori a crescut de la 120.000 la circa 660.000, cât am avut anul trecut. O mare parte din ei sunt plătitori de bilete. Ne implicăm activ în mediul rural, am ieşit din gardul muzeului. Avem la Noul Român, pe drumul care leagă Sibiul de Braşov, un centru. Am mai deschis încă unul în Miercurea Sibiului, pe drumul care leagă Sibiul de Sebeş, Alba. Încercăm să preluăm o biserică fortificată, s-o restaurăm, tot acolo pe Valea Hârtibaciului. Pe Valea Târnavelor la fel, în Mărginimea Sibiului la fel. Încercam sa oferim exemple de buna practica. Modul în care aceste resurse fantastice pe care România le are pot deveni motor de dezvoltare sustenabilă, cultura chiar poate să producă efecte clare în economie. Avem 600.000 de vizitatori intr-un an.

M. Tucă: Cum au fost acele luni in care muzeul a fost inchis? Cum a fost acea perioada si cum ati fi administrat dvs acea perioada, credeti ca muzeul ar fi putut fi deschis?

Ciprian Anghel Ştefan: Din punctul nostru de vedere, muzeul putea fi deschis. Vorbim de 50 de hectare vizitabile, adica 500 de mp. Dacă ar fi să împărţim aceşti 500 de mp la 10 mp de om, aproximativ, 500 de oameni puteau sa vina in muzeu. Mai mult decât atât, pentru noi a fost bine, noi am muncit zi de zi, echipele de conservatori, de restauratori, de muzeografi au fost prezente la serviciu zi de zi, tocmai să pregătim muzeul pentru deschidere. Şi am putut lucra în linişte. Muzeele in aer liber au nevoie de ragaz. A fost foarte bine ca am putut pregati muzeul pentru deschidere, să organizăm expoziţiile din interior. Nu a fost rau, dar ciuadat. Eram obişnuiţi cu vizitatorii.

M. Tucă: La cat se deschidea, în ce lună, cât stă deschis?

Ciprian Anghel Ştefan: Tot timpul. Si iarna este deschis, dar atunci monumentele nu sunt deschise în interior. Noi am facut si interiorul deschis pentru public, este o ofertă suplimentară, dar iarna nu este deschis din motive de conservare, tot ce înseamnă obiect textile se retrage în deposit pentru tratament, pentru temperature constantă, în aşa fel încât să nu se degradeze. Noi am pierdut în cele două luni în jur de 2,5 milioane de lei şi aproape 200.000 de vizitatori, raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut.

M. Tucă: În ultimii ani aţi mai cules monumente, case?

Ciprian Anghel Ştefan: Noi funcţionăm după un proiect început în 1957, care nu e încă finalizat. Avem in plan sa mai aducem cateva gospodării în muzeu, astfel încât să finalizăm acest proiect thematic. Dar apar noutăţi. De exemplu, anul trecut am finalizat transferal unei gospodării importante pentru istoria României – şi anume Şcoala Candreştilor, din Poiana Vadului, judeţul Alba, unde am găsit inclusiv documente relevante, care atestă faptul că Avram Iancu acolo clasele I-IV. Am făcut tot posibilul s-o găsim, s-o aducem în muzeu şi acum trebuie să găsim instrumentele financiare s-o putem reconstitui. Nu mai vrem sa aducem foarte multe gospodarii, să nu aglomerăm muzeul, el e frumos dacă e aerisit. Prin intervenţia noastră în comunităţile rurale încercăm să le convingem să îşi reabiliteze casele. Turismul cultural in mediul rural, la asta se referă.

„Dupa anii 90, turismul apare doar in cateva zone”

M. Tucă: Se poate face o hartă, plecând de la Muzeul Astra şi continuând cu alte gospodării care pot fi vizitate.

Ciprian Anghel Ştefan: Şi pot fi exploatate în interesul comunităţii, valorificând resursa pe care tu o ai deja acolo în comunitate.

M. Tucă: De ce nu a existat o stragedie din anii 90 să se facă asta?

Ciprian Anghel Ştefan: Pentru că nu s-a dorit, pentru că nu era dezvolatat conceptul de turism în România, se rezuma la câteva zone din ţară. Dupa anii 90, din punctul meu de vedere turismul apare doar in cateva zone. După anii 2000 încep să apară noi concept în turism: turismul cultural, de clubing. Marea mea dezamăgire este că abia de doi ani de zile prin AFIR – Agenţia pentru Finanţarea Exerciţiilor Rurale există o axă, prin care se pompează nişte bănuţi pentru patrimoniu, dar patrimoniu nu înseamnă doar restaurarea monumentelor istorice. Din punctul meu de vedere ca specialist, să pompezi bani înrestaurare, fără să ai componenta de valorizare a monumentuluji este ca şi cum ai arunca bani în Dâmboviţa şi aştepti să îi culegi undeva la vărsarea în Dunăre. Nu este fezabil. Pentru următorul exerciţiu financiar European, ar trebui să se aşeze la masa atât Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Dezvoltării ca să creioneze turismul cultural de calitate în mediul rural. Când te duci în mediul rural, te aştepti să vezi resursele locale: gastronomie locală, patrimonial existent şi resursa umană care îţi poate spune povestea. Să petreci timp liber de calitate.

M. Tucă: Şi cine face asta? Eu n-am văzut primari care să facă asta.

Ciprian Anghel Ştefan: Acum este o ocazie, la dvs. în emisiune, să spun ce se poate face. Şi nu sunt singurul din România care are această gândire. Există ONG-uri care activează în zona turismului cultural, dar aceste modele trebuie acceptate de factorii decizionali şi să ne cheme la masa discuţiilor, la masa consultărilor, pentru că noi venim cu soluţii, nu cu probleme. Suntem o generaţie de manageri, de oameni de cultură cărora nu ne place să stăm cu mâna întinsă şi să ne plângem.Avem o generaţie de oameni de cultură în momentul de faţă care ştiu să ofere soluţii. Ar trebui să fim mai mult ascultaţi, pentru că oferim şi exemple de bună practică. Ce a făcut Muzeul Astra la Noul Român şi la Miercurea Sibiului deja este un exemplu care poate fi exportat, poate fi acel role model, de care se vorbeşte în toate documentele programatice, care vizează noul exerciţiu financiar bugetar 2021-2027. Pe lângă asta există siturile UNESCO, fabuloase, dar din păcate nu există o strategie clară şi instrumente clare de finanţare pentru comunitate. Tu trebuie să faci comunitatea să îşi asume acel sit UNESCO, nu să îi dai amenzi că nu restaurează bine faţada. Tu trebuie să arăţi beneficiile acelui sit pentru ei, să îi duci în Europa să vadă cum acel sit dezvoltă comunităţile.

M. Tucă: Vorbeaţi despre restaurarea gastronomică. Dacă cineva vrea sa mearga la Sibiu, ce activităţi sunt?

Ciprian Anghel Ştefan: Avem programe anuale. Târgul de Ţară vizează valorizarea componentei gastronomice din judeţul Sibiu, adică noi identificăm atât producatorii locali de produse tradiţionale, dar şi bucătarii vechi din sat, care vin şi comunică publicului visitator reţetele arhaice, care sunt altceva faţă de ce fgăseşti în restaurante. Anul trecut Sibiul a fost şi regiune gastronomică. In fiecare weekend avem din fiecare regiune etnografică a judeţului Sibiu o comunitate ce prezinta ce au ei mai bun in domeniul gastronomic, al meşteşugăresc. Avem cântecele Munţilor, avem Târgul de Sfânta Marie, unde vin peste 200 de meşteşugari, care au fost atât de vitregiţi şi nimeni nu i-a băgat în seamă. Meşterii populari din România nu au niciun fel de protecţie în momentul de faţă. Nu te poţi duce a un meşter cojocar de 80 de ani, să-i spui că el trebuie să meargă la Registrul Comerţului să îşi facă un PFA. Ca să-l păstrăm şi să încurajez un tânăr să preia meşteşugul trebuie să îl aşez pe o cale sustenabilă, să-I găsesc o piaţă de desfacere şi eu ca stat să îl ajut. Târgul Creatorilor asta vizează. Noi preluăm din produsele lor în magazinele noastre, le vindem ca să îi ajutăm, pentru că au nevoie de bani ca să supravieţuiască. O sa avem apoi Zilele Hungaricum, un mare concurs de gulaş, la care participă mai mulţi români decât unguri. Iar apoi spre finalul lunii august, speram sa organizăm Festivalul Tarafuri si Fanfare.

M. Tucă: Mai există asemenea muzee în Europa?

Ciprian Anghel Ştefan: Da. Modelul pe care îl avem este inspirit din cel scandinav. Muzeele în aer liber din Norvegia şi Suedia sunt muzee vii, muzee care educă, şi de aceea noi din 2012-2013 am început să schimbăm mesajul către comunitate, să-l facem cât mai viu şi cât mai asumat de comunitate. Viitorul nu sună foarte bine din punct de vedere financiar şi atunci noi trebuie să avem o gândire pe termen mediu şi lung. Programele de voluntariat sunt foarte importante, vrem să dăm spre cei din judeţul Sibiu în grijă câte o căsuţă cu tot cu grădină, le-o săpăm noi, da rei s-o îngrijească. Acea casă să nu fie pustie, să nu vii să intri într-un muzeu şi să vezi lacăt pus pe uşă, sau gratii, trebuie să te simţi acasă, la bunicii tăi, la părinţii. Pentru ca mine ca director este importanta este resursa umană şi cum o valorizezi.

Comunitatea Letea de la Astra

M. Tucă: Aveţi colaboratori?

Ciprian Anghel Ştefan: Avem şi echipa noastra permanentă, în jur de 40 de restauratori şi conservatori, că e vorba de zeci de mii de obiecte care trebuie conservate. Mergem mai departe cu colaboratori externi, cărora le oferim sugestii cu ce meşteri să lucreze din ţară. De exemplu, comunitatea din Letea, am reconstruit în muzeu, am încercat să salvăm cât mai mult din elementele decorative exterioare ale construcţiei. Şi am vrut să sensibilizăm comunitatea. Ştiţi cum am făcut-o? Am adus în muzeu ansamblul Bila Roja de haholi, vechii ucrainieni din Letea să cânte, să joace, să gătească pentru că publicul vrea să vadă autenticul. Important e să îi conştientizăm şi pe ei, că degeaba ai Letea aia minunată, dacă tu îţi pui tablă pe acoperiş.

M. Tucă: Alte case pe care le restauraţi?

Ciprian Anghel Ştefan: Avem biserica din Vinţa, donată de Cupru Min, pentru că veneau apele de la exploatarea minieră. Ne-au ajutat să luăm biserica, e fascinantă, de secol XVIII, cu o pictură interioară fabuloasă, e în proces de restaurare în momentul acesta.

M. Tucă: Cum aţi demontat-o?

Ciprian Anghel Ştefan: Piatră cu piatră. Exact cum a fost construită, cu documentare fotografică de bună calitate, pentru că e important când o refaci. Anul acesta se va pune acoperişul, bolta pictată şi o parte din tencuieli Iar anul viitor aplicăm şi picture frescă. Mai avem între trei bisrici: biserica din Bezded, se sec XVIII, funcţională, este deschisă pentru public, se efectuează nunţi. Biserica din Dretea, o adevărată Capelă Sixtină a bisericilor de lemn din România, o biserica din Gorj, tot de sec/ XVIII, distrusă de un incendiu, dar am recuperate cam 80% din ea. Dintre case cu moara, cea mai valoroasa este casa de la mine din sat. Din comuna mea natala. Mi-a placut mult munca de teren.

M. Tucă: Cate odai aveau casele?

Ciprian Anghel Ştefan: Ţăranul nu era atat de sărac, precum spune legenda. Noi avem în muzeu case cu 3 incaperi, deci nu erau asa de saraci. Ţăranul îşi făcea casa cu ce resurse avea. Ei se adaptau. Ştiau să utilizeze materialele. Tot timpul exista o odaie bună.

Ciprian Anghel Ştefan: Într-o casă oltenească de la Balaneşti am stat o zi întreagă cand a trebuit să iau toata notiţele pentru demontarea ei. În muzeu cele mai multe monumente sunt din Oltenia.

M. Tucă: Acum nimeni nu mai poate fără termopane. Am văzut atât de mult chici în bisericile vechi, cand văd lucruri care puteau fi restaurate în modul cel mai frumos mi se strepezesc dinţii.

Ciprian Anghel Ştefan: Izolaţia să o mai faci cu pământ, cu paie, nu mai există meşteri care sa facă compoziţia şi nu mai există nici varul stins.

M. Tucă: Cat costă să iei o casa de felul ăsta?

Ciprian Anghel Ştefan: Pentru muzeu, pentru o casă de 80 mp, dacă lemnul e în stare bună de conservare nu este foarte costisitoare. La Spermezeu costurile au ajuns la 250 de mii de lei, casă cu 80 de metri amprenta la sol, finisată, şi anexele.

M. Tucă: Ce propuneţi în materie de muzee şi cultură?

Ciprian Anghel Ştefan: Cred că ar trebui să existe o strategie. Cultura este acum sau va fi în linia întâi pentru că societatea are nevoie de resuscitare dpdv psihic. Documentul trimis catre guvern nu vizează doar instituţiile de stat, ci şi sectorul privat. M-aş bucura ca pentru următorul exerciţiu financiar, noi, asociaţiile profesionale, eu fiind şi preşedintele Reţelei Naţionale a Muzeelor din România să fim chemaţi la muncă, nu să ne plângem. OUG 76 vizează câteva sute de milioane de euro, pentru patrimoniu. Ar fi bine să fim şi noi invitaţi la aceste discuţii.

M. Tucă: Aveţi un site pentru cei care vor să vadă?

Ciprian Anghel Ştefan: Vă invit la o viitoare emisiune la muzeu. Noi vorbim ca o instituţie care acceptă provocările actuale şi care gandeşte sustenabil pentru viitor. Avem pagina de Facebook Muzeul Astra. Avem site-ul www.muzeulastra.ro.