La începutul secolului XX, atunci când filmele erau încă o invenție nouă, Émile Cohl – un ilustrator francez necunoscut la vremea aceea – a creat primul desen animat clasic, definind limbajul vizual al animației așa cum o cunoaștem astăzi.
Deși eclipsat de Walt Disney și de alți animatori care au venit mai târziu decât el, contribuțiile lui Cohl au fost totuși cele care au pus bazele animației moderne. Capodopera sa din 1908 – Fantasmagorie – este considerată una dintre primele animații din lume desenate manual și, așa cum am menționat deja, primul desen animat clasic.
Dar cine a fost Émile Cohl? Cum a influențat opera sa generațiile viitoare? Și de ce moștenirea acestuia este adesea trecută cu vederea?
Născut Émile Eugène Jean Louis Courtet, la 4 ianuarie 1857, la Paris, Cohl și-a început cariera ca illustrator și caricaturist. A lucrat pentru reviste satirice franceze precum La Nouvelle Lune și Le Chat Noir, unde și-a perfecționat abilitățile în povestirea vizuală. Inteligența și talentul artistic l-au făcut o figură proeminentă în scena artistică boemă din Paris. Cu toate acestea, trecerea lui către animație a fost neașteptată. După o dispută cu un artist rival, Cohl s-a trezit pe lista neagră a mai multor publicații. Rezultatul: Cohl a fost exclus de la colaborarea cu marile reviste (inclusiv Le Chat Noir), forțându-l să caute alte căi de exprimare creativă. S-a orientat, astfel, către lumea înfloritoare a cinematografiei.
În 1908, Cohl s-a alăturat Gaumont Film Company, unul dintre cele mai importante studiouri din Franța. Acolo, a început să experimenteze tehnici de animație stop-motion, desenate manual. Spre deosebire de filmele live-action, animația permitea o creativitate nelimitată – personajele se puteau transforma, puteau dispărea și sfida legile fizicii.
La 17 august 1908, Cohl a lansat Fantasmagorie, un scurtmetraj de două minute care avea să schimbe pentru totdeauna cinematografia. Filmul prezenta un om desenat cu linii simple care se confrunta cu transformări suprarealiste, onirice – un stil inspirat de „fantasmograf”, un spectacol cu lanternă magică din secolul al XIX-lea. (Lanterna magică era un dispozitiv optic inventat în secolul al XVII-lea, care proiecta imagini pictate pe sticlă, folosind o sursă de lumină și lentile. În secolele XVIII–XIX, aceste aparate erau folosite pentru a crea spectacole vizuale – fantasmagorii – în care erau proiectate pe pereți imagini cu fantome, demoni sau scene misterioase, adesea însoțite de efecte sonore și povestiri dramatice. Aceste reprezentații erau foarte populare și provocau fascinație, dar și teamă.)
Cohl a desenat fiecare cadru pe hârtie, apoi le-a fotografiat în ordine. A folosit expunerea negativă pentru a crea un efect similar cu cel al unei table, fiind realizate peste 700 de desene individuale pentru doar două minute de film.
Fantasmagorie a făcut senzație, dovedind că animația poate fi o formă de artă viabilă, astăzi, filmul fiind păstrat în Registrul Național de Filme al Bibliotecii Congresului SUA.
În afară de Fantasmagorie, Cohl a fost implicat în realizarea a peste 250 de filme între 1908 și 1923, dintre care multe conțineau segmente animate. Câteva dintre cele mai notabile fiind Coșmarul păpușii (1908) – o animație stop-motion cu păpuși care prind viață, precedând cu zeci de ani filmul Coșmarul dinaintea Crăciunului, Le Hasher’s Delirium (1910) – unul dintre primele exemple de animație abstractă, cu linii învolburate și forme care se transformă, The Adventures of Jimmy (1911) – o serie în care un băiat real interacționează cu elemente animate – un precursor timpuriu al filmului Who Framed Roger Rabbit?
Émile Cohl a murit la 20 ianuarie 1938, la vârsta de 81 de ani, la Paris, uitat de public și în sărăcie. După o viață dedicată inovației în animație, ultimii săi ani i-a petrecut în obscuritate, supraviețuind din pensii modeste și sprijin ocazional din partea colegilor.
Moartea sa a trecut neobservată de presa vremii, iar mormântul lui din Cimitirul Père-Lachaise a rămas fără marcaj până în 2017, când un grup de istorici de film au amplasat o placă comemorativă în onoarea acestuia.
În ciuda realizărilor evidente, numele lui Cohl a fost dat uitării, iar motivele pleacă de la lipsa protecției drepturilor de autor – multe dintre filmele sale au fost copiate și redistribuite fără a i se acorda credit, ajungând până la influența ascensiunii Disney – în anii 1930, Walt Disney domina animația, eclipsând pionierii anteriori, și la filmele care s-au pierdut pur și simplu (o parte semnificativă din opera lui Cohl s-a pierdut sau a fost distrusă de-a lungul timpului).
Cu toate acestea, istoricii de film și animatorii au depus eforturi pentru a-i restaura moștenirea. Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy l-a onorat pe Cohl ca figură fundamentală în animație. În 2023, retrospectiva specială Pionierii Animației de la Annecy i-a dedicat o secțiune întreagă operei lui Cohl, subliniind influența sa asupra generațiilor viitoare de animatori. Organizatorii festivalului au evidențiat că, deși mulți îl consideră pe Walt Disney părintele animației moderne, adevăratul precursor a fost Cohl, cu experimentele sale revoluționare de la începutul secolului XX.
Tehnicile lui Cohl au influențat generații de animatori. Walt Disney, de exemplu, a studiat primele animații europene, inclusiv opera lui Cohl. Tex Avery (creatorul Looney Tunes) a împrumutat transformările suprarealiste și rapide de la Cohl. Iar Hayao Miyazaki a citat primele animații franceze ca sursă de inspirație pentru stilul fluid al Studio Ghibli, universul magic al animației japoneze care a cucerit lumea.
Surse:
https://www.imdb.com/name/nm0169871/
https://www.britannica.com/biography/Emile-Cohl
O animație halucinantă dezvăluie cum ar arăta Universul dacă am putea vedea razele gamma
O animație 3D dezvăluie cum erau construite podurile superbe din Evul Mediu
Codul din „Cenușăreasa” lui Walt Disney: semne masonice și simbolism ocult
Walt Disney, cel mai iubit dintre animatori. „Dacă visezi acel ceva, îl poți realiza”