Cum îți ceri scuze corect: greșelile de evitat și pașii care chiar contează

Atunci când ne cerem scuze, unele formulări pot face mai mult rău decât bine. De exemplu expresii precum „Nu asta am intenționat”, „Îmi pare rău dacă ai înțeles greșit” sau „Evident, n-am vrut să…” nu doar că nu repară nimic, ci se pare că pot agrava situația.

Specialistele Marjorie Ingall și Susan McCarthy, autoarele cărții „Sorry, Sorry, Sorry: The Case for Good Apologies” și fondatoarele blogului Sorrywatch, au analizat de peste un deceniu cele mai proaste scuze publice. Ele numesc aceste expresii „bingo-ul scuzelor greșite”.

• Ziua în care Alexandru Ioan Cuza a introdus învăţământul obligatoriu şi gratuit. Ce păţeau părinţii care…
• Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra

De ce e atât de greu să ne cerem scuze așa cum ar trebui? Psihologul Karina Schumann, de la Universitatea din Pittsburgh, spune că o scuză sinceră presupune asumarea responsabilității, ceea ce poate ataca imaginea noastră de sine ca oameni morali sau competenți. De aceea, încercăm adesea să ne apărăm, să justificăm sau să aruncăm vina pe împrejurări.

Totuși, o scuză bine formulată nu doar că poate repara relația, ci o poate face mai puternică. Cheia, spune Schumann, este să oferi context fără să eviți responsabilitatea. Da, poți menționa că ai fost stresat sau confuz, dar trebuie să admiți clar că ai rănit persoana respectivă și că îți pare rău, notează The Guardian.

De evitat „dar” în discuție

Și nu uita partea esențială: trebuie să rostești explicit „Îmi pare rău” sau „Îmi cer scuze”. Fără această formulare clară, tot discursul riscă să nu fie perceput ca o scuză reală. Evită cuvântul „dar”, pentru că acesta sugerează scuze defensive, nu asumare.

De exemplu: „Îmi pare rău că te-am jignit, dar și tu m-ai provocat” nu este o scuză, ci o reproș mascat.

Schumann propune mai multe elemente care pot contribui la o scuză eficientă, deși subliniază că nu e nevoie să fie tratate ca pe ceva rigid. De exemplu, în funcție de gravitatea faptei, uneori contează mai mult recunoașterea răului produs, alteori angajamentul clar că nu vei repeta comportamentul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ne este atât de greu să fim buni cu noi înșine? Cum să te accepți și să te iubești autentic

Cum să tolerezi emoțiile negative și să devii mai rezistent emoțional

Minciuna și mincinoșii: cum să-i depistezi, de ce mint și când este minciuna justificată?

Cum să-ți bei cafeaua ca să ai un risc mai mic de mortalitate