Test de cultură generală. Ce înălțime avea Napoleon Bonaparte?

Ai auzit vreodată expresia „complexul lui Napoleon”, folosită pentru a descrie un bărbat care pare să compenseze excesiv pentru statura sa mică? Ce înălțime avea Napoleon Bonaparte?

Termenul își are originea în asocierea cu generalul francez Napoleon Bonaparte, despre care s-a spus că își ascundea lipsa de înălțime printr-o personalitate belicoasă. Însă ce înălțime avea Napoleon Bonaparte, de fapt?

• Puțini îi știu numele, dar invenția ei a schimbat viața a milioane de femei. Josephine Cochrane…
• Karen Wetterhahn și misterul genetic al otrăvirii cu mercur

Contrar mitului, Napoleon nu era chiar scund. La moartea sa, a fost măsurat la 5 picioare și 2 inci în unități franceze, ceea ce corespunde astăzi cu aproximativ 1,69 metri, foarte apropiat de media globală masculină actuală (1,71 metri).

Ce înălțime avea Napoleon Bonaparte?

Confuzia a apărut din cauza diferențelor dintre sistemele britanic și francez de măsură de la acea vreme, ambele folosind aceleași denumiri, dar cu valori diferite. În secolul al XVIII-lea, un bărbat francez avea în medie cam 1,65 metri, deci Napoleon era în parametri normali, explică HowStuffWorks.

Percepția asupra staturii sale a fost distorsionată și de context: garda sa personală era formată din soldați foarte înalți, la fel și o parte dintre frații, soția și mareșalii lui, ceea ce îl făcea să pară mai mic prin comparație. Totodată, reputația sa de om coleric și obiceiurile sale bizare, de pildă, murdărirea hainelor femeilor cu cerneală sau mâncare dacă nu-i plăceau, i-au alimentat imaginea de personaj dificil.

„Micul caporal”

Porecla „le petit caporal” („micul caporal”) nu făcea însă referire la înălțimea sa, ci la tinerețea lui în raport cu soldații veterani pe care îi comanda, fiind un termen de afecțiune.

Expresia „complexul lui Napoleon” a apărut mult mai târziu, în jurul anului 1924, și definește stereotipic bărbații scunzi care compensează prin agresivitate. Deși aplicabilitatea la oameni rămâne discutabilă, în lumea animală fenomenul este real: masculii mai mici au tendința să atace rivali mai mari atunci când resursele sunt limitate, iar cei mari preferă adesea să renunțe, știind că pot găsi alternative.

Poate că strategia lui „Napoleon” nu era chiar lipsită de logică.

Vă recomandăm să citiți și:

Van Gogh și ce reprezintă, de fapt, tablourile lui cu floarea-soarelui

Ziua în care un savant francez a realizat primul vaccin antirabic din lume

20 de fapte interesante despre Jean-Jacques Rousseau. Și-a dus la orfelinat toți copiii și a fost exilat de mai multe ori

Ismail al-Jazari, inventatorul musulman care a pus bazele ingineriei moderne. Roboți medievali și alte invenții din secolul al XII-lea