Top 10 Cele mai crunte pedepse divine

10.
Narcis

Povestea lui Narcis suporta mai multe acceptiuni, de la
versiunea greceasca si romana, pana la cea a calatorului grec
Pausanias. Morala legendei ramane, in esenta, aceeasi.
Narkissos sau Narcis era un erou din orasul grecesc Thespia, insa
celebritatea sa era data de frumusetea aproape nepamanteana a
chipului sau. In ciuda acestui atribut fizic, inima ii era
de piatra, aratandu-se nemilos cu toti pretendentii sai, fie ca
acestia erau femei sau barbati. De el se indragosteste nebuneste
nimfa Echo, care se stinge incet din cauza iubirii
neimpartasite.

• Max Born, părintele mecanicii cuantice. Câștigător al Premiului Nobel pentru Fizică
• Piotr Ilici Ceaikovski, cel mai popular compozitor rus din istorie. Autorul operelor „Frumoasa din pădurea adormită”…

Un alt personaj care a avut nesansa de a se indragosti de acest
tanar frumos a fost Ameinias. Narcis l-a respins violent,
daruindu-i in acelasi timp o sabie pe care nefericitul Ameinias o
foloseste pentru a se sinucide pe treptele casei celui pe care il
iubea. Inainte de a muri, se roaga la Nemesis, zeita
razbunarii, ca intr-o buna zi nemilosul Narcis sa aiba
parte la randul lui de o iubire neimpartasita.

PEDEAPSA: Nemesis planuieste razbunarea
victimelor lui Narcis intr-un mod inedit: il face pe acesta sa se
indragosteasca de propria imagine. Intr-o buna zi, Narcis
isi vede imaginea oglindita in apa unui izvor si se indragosteste
pe loc de tanarul din apa. Zdrobit de durere din cauza neputintei
de a ajunge la acesta, Narcis moare din dragoste. Nimfele il
jelesc, iar trupul lui se transforma intr-o floare cu un parfum
imbietor: narcisa.

9.
Tiresias

Ca si in cazul altor personaje mitologice, variantele legendei
difera. In cazul lui Tiresias, profetul orb din
Theba, exista una foarte interesanta. Tiresias se plimba
pe muntele Cyllene, cand a dat peste doi serpi care copulau. Din
motive numai de el stiute, cel care venise neinvitat ucide femela
cu toiagul. Suparata, Hera, il transforma in
femeie. Si asa avea sa ramana pentru multi ani. Ca femeie,
Tiresias devine preoteasa in templul Herei, se casatoreste si are
copii. La un moment dat, soarta pare sa ii zambeasca din nou, dupa
ce se intrevede sansa de a redeveni barbat. Ambiguul Tiresias
intalneste in aceleasi circumstante o alta pereche de serpi. Aici,
povestile se despart. Unele spun ca Tiresias a trecut mai departe,
in vreme ce altele sustin ca acesta este momentul in care a lovit
masculul. Dupa aceasta actiune incerta, povestile se leaga din nou:
Tiresias isi recastiga masculinitatea.

Aventurile lui nu aveau sa se opreasca aici. In urma unei
discutii aprinse intre Zeus si Hera legata de care parte dintr-un
cuplu este mai castigata in ceea ce priveste placerile sexuale,
Tiresias este chemat sa dea verdictul. Hera sustinea ca
barbatii primesc mai multa placere, in vreme ce Zeus era convins ca
femeile sunt mai norocoase. Avand experienta ambelor
tabere, Tiresias ii da dreptate lui Zeus.

PEDEAPSA: Hera, ca orice femeie, fie ea si
zeita, nu a suportat sa fie contrazisa, prin urmare se razbuna pe
arbitru, orbindu-l.

RASPLATA: Zeus nu indrazneste sa isi infrunte
sotia, insa il capatuieste pe sarmanul Tiresias cu darul profetiei
si cu inca sapte vieti umane.

8.
Prometeu

Prometeu este unul dintre titani, frate cu Atlas si mare
iubitor de oameni. Atat de mult i-a iubit, incat nu a
ezitat sa atraga asupra sa mania lui Zeus, care l-a
condamnat la chinuri vesnice pentru indrazneala de a fura focul din
Olimp.

Prometeu ii ajuta pe oameni sa puna la cale un siretlic cu
ajutorul caruia sa nu mai jertfeasca drept ofranda pe altarul lui
Zeus carnea animalelor, ci doar oase cu grasime. Zeus cade in
capcana, insa realizeaza repede ca a fost inselat. Cum deja suntem
familiarizati cu temperamentul conducatorului din Olimp, stim ca
acesta s-a infuriat teribil si a cautat razbunare. Prin urmare, a
hotarat sa le ia oamenilor focul. Lasati in intuneric si privati de
hrana gatita, oamenii s-au speriat. Prometeu le sare in ajutor din
nou, promitandu-le ca va fura focul din Olimp pentru a-l aduce pe
Pamant si chiar se tine de cuvant.

PEDEAPSA: Zeus ii pedepseste pe oameni
trimitand-o in lume pe Pandora, prima femeie de pe Pamant, facuta
din lut de catre Hefaistos, adusa la viata de catre cele patru
vanturi si binecuvantata cu daruri de catre zeitele din
Olimp. Insa intentiile bune sunt departe de zei. Curioasei
Pandora i-a fost incredintata o cutie, pe care, fara a-si putea
infrange curiozitatea, o deschide. Toate nenorocirile si rautatile
se abat asupra oamenilor lui Prometeu. Insa nu totul era pierdut.
Oamenilor le mai ramanea speranta. Prometeu a fost
inlanutit pe o stanca inalta, pedepsit ca in fiecare zi sa ii fie
devorat ficatul de catre un vultur urias. Noaptea, ficatul
se regenera, doar pentru ca a doua zi penitenta sa se repete.
Suferintele sale sunt curmate de catre Heracle (Hercule), care
ucide cu sagetile sale otravite vulturul si il elibereaza pe
Prometeu.

7.
Sisif

In mitologia greaca, Sisif, fiul lui Eol si al Enaretei,
este fondatorul mitic al Corintului. Acesta a avut
impreuna cu nimfa Merope mai multi copii: Glaucus, Halmus si
Thersander. Unele surse il mentioneaza ca fiind adevaratul tata al
lui Ulise.

De la Homer incoace, Sisif isi pastreaza reputatia de a fi
cel mai viclean dintre oameni: el a contribuit la
dezvoltarea navigatiei si a comertului, insa s-a dovedit a fi avar
si inselator, violand legile ospitalitalitii prin uciderea
calatorilor care-i cadeau in mana. Departe de a-i ridica
probleme de morala, crimele pe care le infaptuia ii intareau
pozitia dominanta. Insa marsaviile sale nu se opreau aici.
Sisif si-a sedus nepoata, si-a detronat fratele si i-a
tradat secretul lui Zeus, ceea ce i-a adus intr-un final,
condamnarea vesnica. Pentru ca nu a stiut sa pastreze
tacerea cu privire la rapirea Aeginei de catre Zeus, acesta din
urma i-a ordonat lui Thanatos, zeul mortii, sa il
inlantuiasca pe Sisif in Tartar (Iad). Condamnat pentru eternitate,
Sisif incearca sa il pacaleasca pe Thanatos, cerandu-i sa ii arate
cum functioneaza lanturile care ii erau dedicate. Spre uimirea
tuturor (zeilor, muritorilor si cititorilor moderni de mitologie
greaca), Thanatos cade in capcana si ramane inlantuit in Tartar.
Urmarea? Ingerul mortii si-a luat un concediu prelungit, iar
pamantenii au rasuflat usurati, pana cand Ares, zaul razboiului,
plictisit de faptul a nimeni nu mai murea pe campul de lupta,
raporteaza neregula catre Mai-Marele zeilor. Situatia este rapid
remediata, iar Sisif este trimis inapoi in iad.

Cum resemnarea nu era punctul sau forte, Sisif mai testeaza inca
o data rabdarea zeilor. De aceasta data avea sa fie si ultima.
Condamant la moarte, Sisif incearca sa testeze iubirea pe care i-o
purta sotia sa, lasandu-i instructiuni clare ca dupa moartea sa,
aceasta sa ii arunce corpul dezgolit in mijlocul unei piete mari.
Sotia sa obedienta ii indeplineste ultima dorinta, ceea ce ii
provoaca spasme de furie sotului ei, care se „odihnea” acum in iad.
Pentru ca doreste sa o pedepsesca pentru lipsa de consideratie fata
de corpul lui neinsufletit, Sisif ii cere Persefonei sa ii permita
o plimbare la suprafata. Aceasta este de acord, insa odata ajuns in
Corint, Sisif refuza sa se mai intoarca. Hermes a avut dificila
misiune de a aduce fugarul inapoi.

PEDEAPSA: pentru indrazneala de a se socoti mai
istet si mai viclean decat zeii, Sisif a fost condamnat pe
vesnicie sa impinga un bolovan urias pana aproape de varful unui
deal, fara a reusi sa atinga varful. Imediat ce Sisif pare
ca isi termina cazna, bolovanul o ia la vale, iar munca trebuie
luata de la capat.

6.
Onan

Onan este un personaj biblic, al doilea fiu al lui
Iuda. Dupa moartea fratelui sau mai mare, acesta trebuie
sa se supuna legii evreiesti a leviratului, conform careia daca
murea un barbat fara sa lase urmas, femeia trebuia sa-l ia in
casatorie pe fratele neinsurat al sotului decedat. Primul copil
rezultat din aceasta casatorie trebuia sa poarte numele celui mort,
pentru a-i mosteni averea si pentru a-i duce numele mai
departe.

Prin urmare, conform legii poporului sau, Onan trebuia
sa se casatoreasca cu Tamar, vaduva fratelui sau, in scopul
procrearii unui mostenitor pentru fratele sau. Onan
refuza, preferand sa „isi imprastie samanta pe pamant”, fara ca in
Biblie sa se mentioneze ce presupunea exact acest act. Aceasta
omisiune le-a permis insa exegetilor Bibliei sa isi imagineze si sa
dezbata pe marginea acestui subiect delicat.

PEDEAPSA: Onan moare, condamnat de
judecata divina. In explicarea gestului lui Onan, se
intrec doua acceptiuni: cea evreiasca si cea crestina.
Inteleptii Israelului sunt de parere ca nu este vorba
despre masturbare sau de coitus interruptus, ci de faptul
ca nu exista o retentie a materiei seminale, ci o dispersie
exterioara a acesteia. Faptul ca Onan a fost condamnat la
moarte de catre Dumnezeu este urmarea unui blestem ce se intindea
de-a lungul a patru generatii, cauzat de tatal lor, Iuda.
Varianta crestina vede in condamnarea divina a lui Onan o
urmare a nerespectarii legii leviratului si a utilizarii
contraceptiei. Infruntand aceste legi prin actul de
coitus interruptus (exegetii moderni cred ca pasajul
biblic nu se refera la masturbare), Onan reuseste sa impiedice
conceptia. Or, conceptia este Viata, iar prin gestul sau sfidator
Onan se opunea Vietii (data de Dumnezeu), ceea ce i-a adus in final
o condamnare la moarte.

5.
Iov

In Vechiul Testament, Iov ne este infatisat drept un om
evlavios si credincios. In Coran, Iov este unul dintre
primii profeti premergatori Islamului. Caracterul acestuia era
integru, traia o viata corecta, in concordanta cu legile
religioase. Totul se schimba insa cand „isi baga dracul coada”.
Invidios, Satan ii propune lui Dumnezeu sa ii permita sa testeze
credinta lui Iov si in conditii mai dure. Dumnezeu este de acord si
isi ia mana incet incet de pe protejatul sau, lasandu-l prada
raului.

PEDEAPSA: Satan isi face treaba ca la carte,
neomitand nimic. Ii ia toate bunurile, copiii si sanatatea in
incercarea de a-l face pe Iov sa il blesteme pe Dumnezeu. In ciuda
necazurilor care sa abatusera asupra sa, Iov nu isi reneaga
Dumnezeul si nici nu il acuza de nedreptate, ci incearca sa isi dea
seama unde a gresit.

RASPLATA: Convins de dragostea neconditionata
ce i-o poarta, Dumnezeu il binecuvanteaza pe Iov cu mai multe
bucurii decat cele pe care le avea inainte de a pierde tot si cu o
viata lunga.

4. Sodoma si
Gomora

Sodoma si Gomora faceau parte dintr-un grup de cinci
cetati, asezate pe malul sud al Marii Moarte, intr-o zona
de campie. Cele cinci orase care intruchipau Pentapolis-ul erau:
Sodoma, Gomora, Adma, Teboim ( Tzeboim) si Toar (Tzoar).

Din cauza depravarii si a vietilor pline de pacate ale
locuitorilor cetatilor de la malul Marii Moarte, Dumnezeu decide sa
ii pedepseasca pe acestia abatand asupra lor o ploaie de foc si de
pucioasa. In Geneza, Dumnezeu trimite doi ingeri
sub chipul a doi barbati catre Avraam, aflat in campiile Mamvriei.
Dupa ce ingerii au fost primiti cum se cuvine de catre Avraam,
acestia ii revela planul lui Dumnezeu de a distruge Sodoma si
Gomora din cauza pacatelor de care se faceau vinovati locuitorii
cetatilor. In consecinta, Avraam se roaga ca putinii oameni
drepti care traiesc in aceste cetati sa nu fie pedepsiti.
Dumnezeu se incumeta sa probeze spusele lui Avraam si trimite doi
ingeri la casa lui Lot, nepotul lui Avraam. Acesta din urma ii
gazduieste si ii hraneste cum se cuvine pe cei doi barbati care
i-au batut la usa.

Afland ca Lot a gazduit doi straini, locutorii Sodomei se strang
cu mic cu mare si ii inconjoara casa, cerandu-i sa isi predea
musafirii. Lot refuza, in schimb le propune sa le predea pe cele
doua fiice ale sale necasatorite, „care nu au cunoscut barbatul”,
sa faca ce vor cu ele. Oferta este refuzata, iar casa lui Lot este
luata cu asalt. Aici intervin oaspetii, care isi dezvaluie natura
divina, aratandu-i lui Lot planurile pe care Dumnezeu le are cu
cele doua cetati.

PEDEAPSA: Ingerii protejeaza familia
care ii gazduise, orbindu-i pe cei care vroiau sa ii atace si
sfatuindu-i pe fugari sa nu se uite in urma, orice ar fi
si orice ar auzi. Indepartandu-se de cetate, nevasta lui Lot nu isi
poate infrange curiozitatea si se uita in spate, transformandu-se
instantaneu in stana de sare. Gomora, la
fel ca si Sodoma si alte cetati din jur, a fost distrusa de mania
divina. Mai departe, aflam ca dupa ce au trecut de cetatea
Ţoarului, Lot s-a adapostit impreuna cu fetele sale intr-o pestera.
Aici, acestea isi imbata tatal si se culca cu el. Din relatia
incestuasa, fata cea mare il naste pe Moab, in vreme ce cea mica il
naste pe Ben-Ammi, tatal ammonitilor.

3.
Oedip

Oedip, unul dintre regii Thebei, este in
acelasi timp si unul dintre oamenii nedreptatiti de soarta inca
dinainte de a se naste. Profetia oracolului din Delfi
anunta cuplul regal format din Laius si Iocasta ca in cazul in care
vor avea un baiat, acesta isi va ucide tatal si se va insura cu
mama sa, aducand dezastrul asupra orasului si familiei
sale. Legenda a fost respusa in mai multe variante si a fost
utilizata de Sigmund Freud pentru a elabora teoria complexului lui
Oedip.

Probabil ca povestea nefericitei familii ar fi stat altfel daca
nu ar fi consultat oracolul inaintea nasterii copilului. Profetia
acestuia era de-a dreptul infricosatoare, insa si mai infricosator
era faptul ca un astfel de monstru ar fi putut sa se nasca.

Zeii nu tin cu regii Thebei si Iocasta naste un baietel.
Laius indeparteaza plodul de la curtea regala, dand ordin sa fie
ucis pentru a evita dezastrul iminent. Cel care are
aceasta misiune nu se indura si il da mai departe. Printr-o suma de
coincidente, micul Oedip este adoptat de un alt cuplu regal, regele
Polybus si regina Merope din cetatea Corintului. Peste ani, Oedip
afla de profetie si, convins de faptul ca acestia sunt parintii sai
naturali, se hotaraste sa paraseasca cetatea. Destinul sau este pe
cale sa se implineasca atunci cand porneste catre Theba si pe drum
isi ucide adevaratul tata, regele Laius, intr-un gest de
autoaparare.

Aproape de intrarea in cetate se afla un Sfinx care avea prostul
obicei de a-i manca pe cei care nu ii raspundeau corect la
intrebare. Printr-un capriciu al sortii, Oedip reuseste sa rezolve
ghicitoarea, fiind primit ca un erou in cetatea sa de bastina.
Drept rasplata, o primeste de nevasta pe regina vaduva,
Iocasta. Profetia se implinise, fara stirea
actorilor-marioneta. Cei doi au avut impreuna patru copii,
doua fete si doi baieti.

PEDEAPSA: Dupa ceva vreme, in cetate nu se mai
nasc copii deloc. Intrebat, Oracolul spune ca trebuie gasit
ucigasul lui Laius pentru ca blestemul sa fie ridicat de pe umerii
cetatii. In final, Oedip afla ca este fiul sotiei sale si
ca si-a omorit tatal, prin urmare se autopedeseste,
impungandu-si ochii cu doua ace. Iocasta se sinucide, Oedip orbeste
si rataceste prin lume pana moare, iar cei doi fii ai sai se lupta
pentu tronul cetatii pana se ucid reciproc. La tron vine
fratele Iocastei, Creon, care decide ca Polynice, fiul lui Oedip, a
fost un tradator, prin urmare nu va fi ingropat. Sfidandu-l,
Antigona, de asemena fiica lui Oedip cu Iocasta, ingroapa
ramasitele fratelui ei. Drept pedeapsa, Creon o inchide intr-o
pestera, unde Antigona isi va gasi sfarsitul. Profetie
implinita.

2. Cele 10 plagi ale
Egiptului

Termenul se refera la cele 10 calamitati pe care
Dumnezeu le-a trimis asupra Egiptului pentru a pedepsi
indaratnicirea pe care faraonul o arata in chestiunea eliberarii
sclavilor evrei. Episodul plagilor care s-au abatut asupra
Egiptului sunt recunoscute in atat in religia ebraica si in cea
crestina, cat si in cea musulmana.

Moise si Aaron ii cer faraonului Egiptului sa ii elibereze pe
sclavii evrei pentru a se putea inchina liberi Dumnezeului lor.
Dupa primul refuz al faraonului, Dumnezeu ii trimite inapoi pe
Moise si pe Aaron pentru a-i proba necredinciosului faraon o mostra
a puterii divina. In cursul intrevederii, toiagul lui Aaron se
transformat intr-un sarpe. Deloc impresionati, vrajitorii
faraonului isi transforma si ei slujitorii in serpi, insa sarpele
lui Aaron i-a inghit pe acestia din urma, inainte de a apuca sa isi
reia forma umana. Faraonul respinge avertizarea primita, atragand
asupra tarii sale unele dintre cele mai grozave calamitati.

PEDEAPSA: Prima dintre ele a fost
prefacerea Nilului in sange, urmata de invazia broastelor, a
paduchilor si a celei reprezentate de musca caineasca. Au urmat
animalele domestice, care au fost ucise de ciuma, varsatul negru
care i-a afectat inclusiv pe vrajitorii faraonului, pusi in
situatia de a nu se mai putea salva nici pe ei insisi, piatra si
focul, lacustele, intunericul greu asupra Egiptului si in cele din
urma, moartea intailor nascuti. De cea din urma pedeapsa
nimeni nu a scapat: nici primul nascut al ultimului servitor, nici
macar primul nascut al faraonului. Copiii evrei au fost protejati
de catre un semn pe usa casei facut cu sange de miel, astfel incat,
la final, au murit numai copiii egiptenilor. Ultima pedeapsa l-a
facut, in sfarsit, pe faraon sa promita eliberarea evreilor si
chiar sa isi implineasca promisiunea. Pedepselor cazute asupra
egiptenilor le urmeaza exodul, care marcheaza plecarea
sclavilor evrei din Egipt.

1.
Potopul

In Cartea Facerii ni se dezvaluie un episod biblic care
a suscitat discutii intense pe marginea adevaratei naturi a
potopului lui Noe. In acele vremuri, oamenii devenisera
intr-atat de rai, vicleni si corupti, incat Dumnezeu a simtit
nevoia unei „curatenii”. Pentru ca printre acestia existau
si oameni fara de prihana, Dumnezeu ii porunceste lui Noe
sa construiasca o corabie mare, pe care sa se imbarce impreuna cu
familia sa si cu cate o pereche din fiecare specie de animal si
pasare, laolalta cu proviziile necesare.

PEDEAPSA: In aceeasi zi in care Noe s-a imbarcat
pe arca recent coonstruita, se porneste potopul. Apele se
ridica pana la inaltimea muntelui, distrugand orice le statea in
cale. Doar Noe si sufletele care se aflau pe Arca reusesc sa
supravietuiasca. Dumnezeu opreste potopul. In a saptea
luna, arca odihneste pe muntele Aarat, iar in a zecea luna se vad
varfurile muntilor. Noe trimite intai un corb si apoi un porumbel
sa vada daca apele au scazut suficient. Porumbelul se intoarce cu o
ramura de maslin in cioc. Noe mai asteapta inca sapte zile, dupa
care trimite din nou porumbelul in recunoastere. De data aceasta,
nu se mai intoarce si Noe stie ca acum poate cobori impreuna cu
familia sa si toate animalele pe care le-a salvat.

In religia islamica, Noe (Nuh) este unul dintre cei cinci profeti
principali ai Islamului. Ca profet, Noe propovaduieste catre
poporul sau, insa putini sunt cei care ii asculta invatamintele.
Noe se roaga pentru izbavire, iar Allah ii spune sa isi
pregateasca o corabie in vederea potopului care va urma.
Oamenii rai si pervertiti urmau sa fie pedepsiti, iar singurii care
aveau scapare erau cei care il urmau pe Noe. Prin urmare, pe
corabie urca 78 de oameni (70 de credinciosi si 8 membri ai
familiei). Cum cei 70 nu aveau copii, umanitatea dupa potop
descinde din cei trei fii a lui Noe. Potopul distruge intreg
poporul lui Noe, inclusiv pe fiul sau, Canaan, care nu si-a
ascultat tatal, refuzand sa urce pe arca.

CITESTE SI:

• 
  Atrocitati savarsite in numele religiei
• 
  Scandaluri si conflicte religioase
• 21
  decembrie 2012 – Apocalipsa sau coincidenta?